Parlamentul European denunță o „epurare etnică” în Nagorno-Karabah și cere sancțiuni împotriva liderilor azeri
0Parlamentul European s-a pronunţat joi în favoarea unor sancţiuni „ţintite” împotriva Azerbaidjanului și a denunțat, într-un text votat cu o foarte largă majoritate, o „epurare etnică” în Nagorno-Karabah după intervenţia militară azeră din 19-20 septembrie, în timp ce Comisia Europeană a anunțat dublarea sprijinului său pentru Armenia.
Reuniţi la Strasbourg, eurodeputații „estimează că situaţia actuală echivalează cu o epurare etnică” şi cer „sancţiuni ţintite” împotriva liderilor azeri vinovaţi de încălcarea drepturilor omului şi a armistiţiului în Nagorno-Karabah.
După ofensiva fulger lansată de armata azeră pe 19 septembrie și încheiată în nici 24 de ore, aproape întreaga populaţie armeană - peste 100.000 de persoane - a fugit din autoproclamata Republică Arţah (Nagorno-Karabah). Pe de altă parte, Republica Arțah şi-a anunţat disoluţia de la 1 ianuarie 2024.
În acest context, Parlamentul European s-a pronunțat pentru o „reexaminare completă a relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Azerbaidjan”.
În timpul dezbaterii ce a precedat votul din Parlamentul European, mai mulţi eurodeputaţi au cerut să se meargă mai departe, pledând pentru o denunţare imediată a acordului gazier încheiat între Uniunea Europeană şi Azerbaidjan.
Pe 18 iulie 2022, în timp ce UE căuta să diversifice aprovizionările sale în hidrocarburi care să înlocuiască gazul şi petrolul din Rusia, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a semnat la Baku un „nou protocol asupra parteneriatului strategic” energetic între blocul comunitar și Azerbaidjan.
Rezoluţia adoptată joi, rodul unui compromis între diferite grupuri politice din Parlamentul UE, a apreciat în această problemă că este necesar să se aştepte evoluţia evenimentelor înainte de a se angaja.
Eurodeputaţii s-au declarat favorabili unei suspendări a tuturor importurilor de hidrocarburi din Azerbaidjan, însă doar în cazul în care armata azeră va ataca teritoriul Armeniei şi va destabiliza în mod „semnificativ” instituţiile democratice ale țării vecine.
Această decizie se raliază atitudinii împărtăşite la Bruxelles, unde, potrivit diplomaţilor, subiectul sancţiunilor nu este încă pe masă şi nu va fi decât dacă situaţia se va deteriora între cele două țări din Caucaz.
În schimb, europarlamentarii au pledat pentru o „reducere” a dependenţei UE faţă de gazul azer. Deocamdată, Parlamentul European nu este favorabil reînnoirii „parteneriatului” încheiat anul trecut şi a cerut Comisiei Europene să întrerupă negocierile pe acest subiect, atât timp cât autoritățile de la Baku nu vor oferi garanţii asupra drepturilor armenilor din Nagorno-Karabah, relatează AFP, potrivit Agerpres.
UE își dublează sprijinul pentru Armenia
Agenția de presă DPA relatează la rândul ei că Uniunea Europeană îşi va dubla sprijinul umanitar pentru Armenia până la 10,4 milioane de euro. Un anunț în acest sens a fost făcut joi, la Granada, în sudul Spaniei, de către Ursula von der Leyen.
„Susţinem solid Armenia şi nevoile sale umanitare. Vom discuta despre ce altceva putem face pentru a sprijini Armenia în această situaţie dificilă”, a spus președinta Comisiei Europene înaintea celui de-al treilea summit al Comunităţii Politice Europene, la care iau parte 50 de lideri din Europa.
În plus, Uniunea Europeană va furniza 15 milioane de euro drept sprijin bugetar pentru Armenia, a precizat Von der Leyen.
Luni, Armenia i-a solicitat Uniunii Europene să sancţioneze Azerbaidjanul pentru operaţiunea sa militară din enclava Nagorno-Karabah şi a avertizat că armata azeră ar putea ataca teritoriul armean dacă Occidentul nu adoptă măsuri ferme.
Ambasadorul Armeniei pe lângă UE, Tigran Balaian, a menţionat eventualele măsuri, printre care o plafonare a preţului gazului azer şi suspendarea tratativelor între UE și Azerbaidjan.
De asemenea, el i-a cerut Occidentului să furnizeze asistenţă „curajoasă” pentru securitate Armeniei. „Nu este doar opinia guvernului armean, ci şi al multor experţi, dar şi al unor state membre UE, că un atac asupra Armeniei propriu-zise este iminent”, a atras atenția Balaian într-un interviu acordat pentru agenția de presă Reuters.
Azerbaidjanul respinge acuzația de epurare etnică în Nagorno-Karabah și susține că armenii sunt bineveniţi să rămână în regiune. De asemenea, Azerbaidjanul insistă că nu are nicio intenţie de a ataca Armenia.
Regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută internaţional ca parte a Azerbaidjanului, iar până acum câteva zile era populată majoritar de etnici armeni.
Premierul Armeniei, întrevedere cu Macron, Scholz și Michel
Pe de altă parte, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele Consiliului European Charles Michel s-au întâlnit joi, la Granada, cu premierul armean Nikol Paşinian.
Liderul azer Ilham Aliev nu s-a deplasat la Granada, la fel ca omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, cei doi anticipând sprijinul prea evident al europenilor pentru Erevan după evenimentele produse în Nagorno-Karabah.
Paşinian a deplâns absenţa lui Aliev de la Granada, apreciind că ar fi „putut fi semnat” un document vizând începerea detensionării relațiilor între Erevan și Baku.
Azerbaidjanul denunţă mai ales „declaraţiile pro-armene ale oficialilor francezi” şi ale lui Charles Michel, notează AFP, potrivit Agerpres.
De altfel, în afară de situaţia din Nagorno-Karabah, preşedintele Emmanuel Macron s-a declarat îngrijorat de riscul unei ofensive militare azere împotriva Armeniei.
La rândul său, şefa diplomaţiei franceze Catherine Colonna a anunţat marţi, în timpul unei vizite la Erevan, că Parisul „şi-a dat acordul” pentru livrarea de material militar Armeniei, care nu și-a putut proteja etnicii din Azerbaidjan în pofida alianței sale cu Rusia.
Se încarcă comentariile...
