ONU va acuza Coreea de Nord de crime împotriva umanităţii. Mărturiile cutremurătoare ale supravieţuitorilor din taberele de muncă silnică

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Poveştile supravieţuitorilor din taberele de muncă forţată arată o cu totul altă realitate decât cea promovată de regimul de la Phenian. FOTO Reuters
Poveştile supravieţuitorilor din taberele de muncă forţată arată o cu totul altă realitate decât cea promovată de regimul de la Phenian. FOTO Reuters

Poveşti despre mame forţate să-şi înece nou-născuţii, despre oameni nevoiţi să mânânce viermi, şerpi vii şi pământ, despre cadavre devorate de câini şi despre bătăi până la moarte au fost analizate în ultimele 11 luni de o comisie ONU. Astăzi, organizaţia va publica un raport în care condamnă Coreea de Nord de crime împotriva umanităţii, cel mai puternic document în acest sens.

Peste 100 de supravieţuitori din taberele de muncă silnică din Coreea de Nord şi-au povestit dramele în faţa unei Comisii de Anchetă pentru Drepturile Omului din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). 

O femeie a povestit cum o altă deţinută a născut într-o astfel de tabără. A fost bătută brutal pentru asta şi, în final, obligată să-şi înece copilul cu propriile mâini. 

Astăzi, în cadrul unei conferinţe la Geneva, Comisia va publica un raport prin care acuză regimul totalitarist de la Phenian de crime împotriva umanităţii, transmite CNN, care a obţinut o copie a raportului. 

Potrivit acesteia, Coreea de Nord va fi acuzată de încălcarea dreptului la viaţă, la alimentaţie, tortură, înfiinţarea de tabere de muncă forţată, tratamente inumane, detenţie arbitrară, discriminare, suprimarea libertăţii de exprimare şi a liberei circulaţii, precum şi răpire şi omor. 

Cel mai probabil, ONU va dispune aplicarea unor sancţiuni internaţionale împotriva Coreei de Nord ca urmare a acestui raport, însă rămâne de văzut dacă principalul aliat al Phenianului, China, va bloca sau nu acest demers. 

De când a fost înfiinţată, Comisia a analizat mărturiile a peste 100 de supravieţuitori abuzaţi în Coreea de Nod, precum şi imagini din satelit, a audiat martori şi experţi. Multe dintre declaraţiile supravieţuitorilor vor fi ţinute secrete pentru a proteja familiile acestora, care încă se află în Coreea de Nord. 

De cealaltă parte, Phenianul a catalogat ancheta drept o „mascaradă” pusă în scenă pentru a da voce „mizeriilor umane”. 

O altă mărturie care a şocat este cea a unui bărbat care a povestit cum deţinuţii mâncau viermi şi şerpi vii de foame.

Pentru că vedeam atât de mulţi oameni murind, ne-am obişnuit cu moartea”, povesteşte un supravieţuitor. „Îmi pare rău să spun asta, dar ne-am obişnuit astfel încât nu mai simţeam nimic. În Coreea de Nord, oamenii care trăgeau să moară cereau ceva de mâncare. Sau atunci când mureau, îi dezbrăcam şi le împărţeam hainele între noi. Cei care încă trăiesc trebuie să continue, cei morţi - îmi pare rău, dar sunt morţi”, a continuat acesta. 

Jee Heon a povestit şi ea perioada de detenţie prin care a trecut după ce a fost repatriată din China. S-a împrietenit în tabără cu o fată tânără, numită Kim Young Hee, şi au devenit ca nişte surori. După ce terminau munca la câmp, cele două căutău iarbă şi plante comestibile, raţiile din tabără nefiind niciodată suficiente. 

Ne-am terminat munca şi tocmai voiam să rupem nişte fire de iarbă pe care le puteam mânca. Dar ne-au văzut gardienii, au venit în fugă şi ne-au călcat cu bocancii pe mâini. Ne-au luat apoi şi ne-au dus într-o altă parte, unde ne-au pus să îngenunchem.

Acolo, femeile au fost forţate să mânce iarbă, rădăcini şi pământ ca pedeapsă. Kim s-a îmbolnăvit din această cauză, a făcut diaree şi a murit. „N-am avut ce să-i fac. N-aveam medicamente. Iar atunci când a murit, nici măcar n-a putut închide ochii. A murit cu ochii deschişi”, povesteşte Jee Heon. 

Fosta deţinută a mai povestit cum a înfăşurat trupul lui Kim în pungi de plastic şi, cu ajutorul altor deţinute, a îngropat-o pe un deal, alături de alte 20 de trupuri ale celor care n-au mai făcut faţă regimului draconic din tabără. 

Am acoperit groapa cu bulgări de pământ îngheţat, însă după o săptămână am mers să vizităm mormântul comun şi am văzut că era gol. Cadavrele nu mai erau acolo. Am aflat mai târziu că bărbatul care păzea acel deal creştea cinci câini pe care-i învăţa să mânănce corpuri.

Jee şi-a terminat mărturia spunând: „Îmi este ruşine, îmi este ruşine să mă aflu aici. Sunt oameni care mor, dar pentru că am fost atât de disperată să mă salvez pe mine nu i-am putut ajuta, iar pentru asta mă simt vinovată”. 

„Trăiesc ca o prizonieră, motivul pentru care trăiesc, motivul pentru care a trebuit să vin în Coreea de Sud, pe lângă libertate, este acela de a supravieţui şi de a trăi şi pentru cei care n-au supravieţuit. Oamenii au murit fără niciun motiv. Pentruu a le ajuta sufletele să se odihnească, trebuie să povestesc cum au sfârşit.”

În aceeaşi zi în care ONU va publica raportul cu rezultate anchetei privind încălcarea drepturilor omului în Coreea de Nord, Amnesty International a publicat un documentar care conţine poveştile a patru foşti deţinuţi din taberele de muncă silnică, precum şi mărturiile unui fost gardian dintr-un astfel de lagăr. 

Kim Young Soon a stat cinci ani în tabăra de muncă forţată Yadok alături de părinţii săi şi de cei patru copii. Toţi au fost condamnaţi pentru că femeia a fost auzită bârfind despre o idilă pe care Kim Jong-il ar fi avut-o cu o cunoscută de-a acesteia. 

„Locul acela îţi face părul să se ridice”, spune Kim Young Soon în documentar. 

Părinţii lui Kim, precum şi copiii ei, în vârstă de nouă, şapte, patru şi un an au murit cu toţii din cauza inaniţiei şi a condiţiilor grele de muncă. „Atunci când părinţii mei au murit de foame, nu am avut sicrie pentru ei. I-am învelit în paie, i-am cărat în spate şi i-am îngropat. Iar copiii...mi-am pierdut toată familia”, povesteşte femeia. 

Gardianul care a vorbit sub protecţia anonimatului a descris în detaliu tehnicile de tortură şi de exterminare pe care le foloseau. Arestarea familiei inculpatului se numeşte „vină prin asociere” şi are ca scop eliminarea a trei generaţii. El a vorbit şi despre violurile din tabere şi felul în care erau ucise victimele după aceea. 

Se foloseau două metode de exterminare. Prima era obligarea victimei să-şi sape propria groapă, după care aceasta era lovită la baza craniului, dinspre ceafă, cu un ciocan mic, din metal. A doua era strangularea victimelor cu un cordon subţire de cauciuc. 

Peste 200.000 de persoane s-ar afla şi acum în taberele de muncă silnică din Coreea de Nord. 

În documentar apare şi povestea lui Park Ji-Hyun, care a fost trimisă la o tabără din Onsung după ce a încercat să scape de la un fermier chinez căruia îi fusese vândută. „Atunci când ajungeau în tabără, toate femeile erau obligate să facă un test de sarcină. Dacă erau însărcinate, atunci erau puse să care greutăţi pe un deal şi toate pierdeau sarcinile”, povesteşte supravieţuitoarea. 

Park povesteşte că femeile erau folosite ca animale de povară, înhămate la care pline. 

CITEŞTE MAI MULT

Povestea soţilor sud-coreeni reuniţi după 60 de ani de când războiul i-a despărţit

El a fost luat prizonier în 1953, cu două zile înainte de semnarea armistiţiului şi dus într-o tabără din Coreea de Nord. I s-a spus că soţia sa a murit, aşa că s-a recăsătorit după câţiva ani. Dincolo de graniţă, primei lui soţii i s-a spus că el a murit. Ea nu s-a recăsătorit şi s-a mutat în China, unde şi-a crescut singură copilul. În 2004, doi bătrâni de 80 de ani s-au privit din nou pentru prima dată după mai bine de-o jumătate de veac.

Povestea scrisorii dramatice găsite de un american într-un produs „made in China”, ascunsă de un prizonier dintr-o tabără de muncă silnică

„Domnule, dacă se întâmplă să cumpăraţi acest produs, vă rog, daţi această scrisoare Organizaţiei Mondiale pentru Drepturile Omului. Mii de persoane de aici, aflate sub persecuţia guvernului comunist chinez, vă vor mulţumiţi şi îşi vor aminti pentru totdeauna de dumneavoastră”, îşi începe mesajul disperat un muncitor chinez, care a ascuns scrisoarea într-un pachet cu decoraţiuni pentru Halloween cumpărat cu 29 de dolari de o americancă.

De unde are „Kim Jong-bum” bani pentru a-şi finanţa ambiţiile nucleare

Notorie pentru opacitate, Coreea de Nord nu furnizează niciun fel de statistici comerciale, însă se ştie că economia are probleme majore şi că a funcţionat o bună perioadă doar graţie ajutoarelor internaţionale. Acum, pe lângă lipsa sprijinului extern, Coreea de Nord se confruntă şi cu embargouri şi sancţiuni comerciale. De unde vin însă banii care finanţează ambiţiile nucleare ale „conducătorului suprem” poreclit de presă „Kim Jong-Bum”?

În lume

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite