Negocierile de pace Israel-Palestina se reiau în această seară, după trei ani. Care sunt şansele să se ajungă la un acord?
0
Negocierile care ar putea aduce pace după zeci de ani de lupte încep în mai puţin de câteva ore. Nu există nici măcar o direcţie comună, cu atât mai puţin un acord preliminar în ceea ce priveşte Fâşia Gaza, israelienii şi palestinienii deopotrivă sunt nemulţumiţi de formatul discuţiilor care nici n-au început încă şi în ambele tabere există extremişti mâhniţi de abordarea paşnică şi care cer rezolvarea conflictului „prin foc şi sabie”.
După trei ani de pauză, negocierile de pace dintre Israel şi Palestina se reiau luni seară la Washington, după eforturile de mediere întreprinse de americani. Discuţiile vor fi conduse de oficiali înalţi, apropiaţi ai premierului israelian Benjamin Netanyahu şi ai preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas.
„Ambii lideri şi-au demonstrat disponibilitatea de a lua decizii dificile, care au fost cruciale pentru a ajunge în acest punct. Suntem recunoscători pentru spiritul de lideri de care au dat dovadă până acum”, a declarat John Kerry, secretarul de stat al SUA.
La ora 20.00 a Washingtonului (marţi dimineaţă, ora 3.00 în România), Departamentul de Stat al SUA va organiza un iftar - masa de seară pe care musulmanii au voie să o consume în postul din timpul Ramadanului - pentru a marca începerea negocierilor, iar prima rundă de discuţii concrete va avea loc cel mai probabil marţi dimineaţă.
Momentul reprezintă unul rar în contextul turbulenţelor şi a instabilităţii geopolitice din Orientul Mijlociu, însă este privit cu scepticism de analiştii specializaţi în această regiune, care nu cred că discuţiile se vor concretiza printr-un tratat de pace care să încheie cele mai bine de şase decenii de conflicte.
O victorie pentru Obama
Totodată, momentul este folosit de americani pentru a promova retorica pro-democraţie din Orientul Mijlociu şi reprezintă o victorie - cel puţin la nivel de imagine - a Administraţiei Obama, în contextul în care progresele întârzie să apară în cazul războiului civil din Siria, iar tranziţia către democraţie a Egiptului se produce anevoios. SUA au fost implicate activ şi direct în ambele situaţii.
Readucerea israelienilor şi a palestinienilor la masa negocierilor n-a fost însă deloc o sarcină uşoară. În ultimele patru luni, Kerry a făcut şase vizite cu acest scop.
Ultima rundă de negocieri între cele două părţi s-a prăbuşit la sfârşitul anului 2010 din cauza lipsei unui acord privind operaţiunile de colonizare întreprinse de israelieni în Fâşia Gaza. Israelul a preluat controlul asupra Cisiordaniei în 1967, atunci când a luat şi Fâşia Gaza, pe care palestinienii o vor drept stat palestinian.
Problema rămâne însă la fel de delicată, fără schimbări de poziţii - situaţie identică pentru toate chestiunile fundamentale în conflict precum graniţe, viitorul coloniilor evreieşti din Cisiordania, soarta refugiaţilor palestinineni şi statutul oraşului Ierusalim.
Nu se face nimic fără intervenţia personală a lui Obama
„Într-un anumit punct, jucătorul central din această sagă nu va fi Netanuahu, nu va fi Abu Mazen (Abbas - n.r.), nu va fi John Kerry, ci va fi Barack Obama. Până acum, este neclar dacă preşedintele este pregătit sau nu să-şi asume un asemenea risc pentru a impulsiona cauza păcii”, explică pentru Reuters Shibley Telhani, profesor şi preşedintele departamentului „Pace şii Dezvoltare - Anwar Sadat” în cadrul Universităţii Maryland din SUA.
În semn de bună credinţă - şi, mai important, drept condiţie preliminară pentru începerea negocierilor - guvernul israelian a aprobat duminică eliberarea a 104 de prizonieri palestinieni. Aproape jumătate dintre miniştrii israelini au scârşnit din dinţi în timpul votului: 13 au votat „pentru”, şapte „împotrivă” şi doi s-au abţinut.
Ce câştigă Israelul eliberând prizonierii palestinieni
„Acest moment nu este unul uşor pentru mine, nu este unul uşor pentru guvern, nu este deloc uşor pentru familiile afectate, a căror durere o înţeleg”, a spus Netanyahu duminică, înainte de vot, referindu-se la familiile care au pierdut membri în atacurile militanţilor palestinieni.
„Dar există momente în care trebuie luate decizii grele pentru a asigura binele naţiunii, iar acesta este unul dintre acele momente”, a spus premierul israelian.
Potrivit presei israeliene, prizonierii palestinieni vor fi eliberaţi în trei etape, în funcţie de evoluţia discuţiilor, ultimul grup urmând a fi eliberat până în ultimul stadiu al negocierilor.
Abbas a cerut în repetate rânduri eliberarea prizonierilor capturaţi înainte de 1993, când a intrat în vigoare un acord interimar de pace. De atunci însă, Israelul a capturat şi încarcerat alte câteva mii de combatanţi palestinieni pentru săvârşirea de atacuri în care şi-au pierdut viaţa şi au fost răniţi mii de oameni.
Eliberarea prizonierilor îi va permite lui Netanyahu să evite alte doleanţe ale palestinienilor, precum stoparea operaţiunilor de colonizare şi garanţii că negocierea graniţelor se va face plecând de la frontirele care existau înainte de războiul din 1967, când Israelul a capturat Fâşia Gaza, Cisiordania şi Ierusalimul de Est.
Ce s-a schimbat în ultimul an într-un conflict de peste jumătate de veac
Armele mai puternice, poziţiile mult mai radicale ale ambelor părţi şi instabilitatea geopolitică din Orientul Mijlociu aflat încă ”în convalescenţă” după Primăvara Arabă schiţează un cadru complet nou pentru un conflict vechi de zeci de ani.
Conflictul istoric lăsat ”moştenire” de generaţii la rând de israelieni şi de palestinieni pare a fi intrat într-o etapă complet nouă. Cursa înarmării, modificările contextului geopolitic, dar şi atitudinile liderilor de ambele părţi au deschis în ultimii ani calea către un episod dictat de coordonate complet noi în conflictul dintre evrei şi musulmani.
Accesul Palestinei la rachete mai puternice, cu rază mai lungă de acţiune – inclusiv temutele Fajr-5 de producţie iraniană – înseamnă că aproape întregul teritoriu al Israelului se află sub ameninţare, chiar dacă şi sistemul antirachetă al statului s-a îmbunătăţit.
Sfârşitul lui 2012 a adus o ofensivă israeliană fără precent în ultimii ani în Fâşia Gaza. S-a ajuns cu greu la un armistiţiu după ce au fost lansate sute de rachete în doar două săptămâni, cu numeroase victime de ambele părţi.
Orientul Mijlociu al anului 2013 nu mai este acelaşi cu cel din 2008, ultimul an în care Israelul a mobilizat o invazie militară pentru a reduce ameninţarea rachetelor din Gaza. Mulţi analişti şi diplomaţi din afara Israelului spun că ţara are nevoie de o cu totul altă abordare faţă de mişcarea Hamas şi de Palestina, bazată mai mult pe recunoaşterea şi acceptarea durerilor din trecut.
CITEŞTE MAI MULT
INFOGRAFIE Fâşia Gaza: ce este nou într-un conflict vechi
Armele mai puternice, poziţiile mult mai radicale ale ambelor părţi şi instabilitatea geopolitică din Orientul Mijlociu aflat încă ”în convalescenţă” după Primăvara Arabă schiţează un cadru complet nou pentru un conflict vechi de zeci de ani.
Discuţiile de pace dintre israelieni şi palestinieni, reluate după trei ani
Negocierile dintre israelieni şi palestinieni se vor relua marţi, 30 iulie, la Washington după trei ani de pauză, a anunţat ministrul Energiei şi al Apelor, Silvan Shalom.
INFOGRAFIE VIDEO Ce urmează în conflictul din Fâşia Gaza după ce ONU a recunoscut statul palestinian
Adunarea Generală a ONU a acordat statutul de observator ne-membru Palestinei, ceea ce echivalează cu recunoaşterea unui stat independent. Israelul şi SUA au fost cei mai vehemenţi oponenţi, însă decizia a fost luată cu o majoritate covârşitoare. Acum, israelienii prezintă planuri de colonizare a Fâşiei Gaza şi ameninţă cu represalii.
Israel-Palestina, conflictul fără sfârşit
Israelienii şi palestinienii au început negocierile acum două decenii pentru a găsi o soluţe la conflictul din Orientul Mijlociu. Atunci de ce a rămas problema aceasta nerezolvată până acum?, se întreabă jurnaliştii de la publicaţia „GEO“
Focurile dintre Hamas şi Israel continuă în Fâşia Gaza. Războiul este iminent, spun analiştii
Atacurile continuă între forţele armate iraniene şi gruparea Hamas în regiunea de frontieră dintre Israel şi Palestina. Bilanţul morţilor a crescut astăzi cu trei civili israelieni, primele victime de la uciderea liderului operaţiunilor militare al Hamas, Ahmad Jabari.
Se încarcă comentariile...
