Istoria tulbure a legii marțiale, loviturilor de stat și președinților răsturnați din Coreea de Sud

0
Publicat:

Anul trecut, un film de mare succes a captivat Coreea de Sud, dramatizând o amintire dureroasă din trecutul său autoritar, când asasinarea președintelui Park Chung-hee în 1979 a dus la o lovitură de stat militară și a scufundat țara în ghearele de fier ale legii marțiale.

Violențe după instalarea legii marțiale în Coreea de Sud/ FOTO: Getty Images
Violențe după instalarea legii marțiale în Coreea de Sud/ FOTO: Getty Images

Marți seara, sud-coreenii au privit cu șoc și furie cum actualul lor președinte, Yoon Suk Yeol, a declarat legea marțială în direct la televizor, iar unii s-au temut că țara lor democratică se apropia periculos de mult de repetarea unei perioade întunecate din istoria sa.

Yoon a fost forțat să renunțe și a ridicat ordinul de lege marțială la doar câteva ore mai târziu, după ce parlamentarii au votat în unanimitate pentru a bloca decretul, pe fondul unei reacții naționale aprinse.

Noaptea evenimentelor extraordinare a trimis unde de șoc în toată țara.

„Cine s-ar fi gândit că în zilele noastre s-ar putea declara legea marțială? Dar s-a întâmplat. Și a fost o surpriză pentru noi toți,” a declarat pentru CNN Chun In-bum, un general locotenent în retragere.

Însă, turbulențele politice sunt departe de a se fi încheiat.

Șase partide de opoziție au depus miercuri după-amiază un proiect de lege care solicită demiterea lui Yoon, a raportat agenția de știri Yonhap.

„Președintele nu mai are putere independentă acum,” a spus Sungmin Park, un analist politic la Min Consulting din Seul, adăugând că decretul lui Yoon a fost „sinucidere politică.”

Istoria zbuciumată a țării după independența de Japonia

O plecare rușinoasă pentru Yoon nu ar fi o anomalie; mulți dintre predecesorii săi au căzut, de asemenea, din funcții în dizgrație. Istoria prezidențială a Coreei de Sud a fost marcată de lovituri de stat, închisori, demiteri și un asasinat, pe măsură ce țara a făcut tranziția de la dictaturi militare de lungă durată la o democrație vibrantă.

Primul președinte al republicii după independența de Japonia, de după Al Doilea Război Mondial, a fost forțat să plece în exil de o revoltă studențească în 1960. Succesorul său a deținut funcția mai puțin de doi ani înainte de a fi răsturnat printr-o lovitură de stat.

Park, următorul președinte autoritar care a condus timp de 18 ani, a fost împușcat mortal în 1979 de propriul său șef al serviciilor de informații, declanșând o eră de turbulențe și dictatură brutală care a lăsat o amprentă de neșters asupra psihicului politic al națiunii.

La scurt timp după moartea lui Park, Chun Doo-hwan, un general-maior al armatei, a preluat puterea printr-o lovitură de stat și a declarat legea marțială, arestând oponenți, închizând universități, interzicând activitățile politice și suprimând presa.

Aceasta a fost ultima dată când legea marțială a fost declarată în Coreea de Sud. Pentru mulți cetățeni care au trăit acea epocă, decretul lui Yoon, oricât de scurt, a servit ca o amintire dureroasă a opresiunii și terorii regimului militar.

În 1980, oamenii din Gwangju s-au ridicat împotriva dictaturii militare a lui Chun Doo-hwan/ FOTO:X
În 1980, oamenii din Gwangju s-au ridicat împotriva dictaturii militare a lui Chun Doo-hwan/ FOTO:X

În 1980, când demonstrațiile pro-democrație conduse de studenți au izbucnit în orașul sudic Gwangju pentru a protesta față de folosirea legii marțiale de către Chun, acesta a trimis armata să înăbușe revolta, ucigând aproape 200 de oameni. A guvernat cu o mână de fier până în 1988, când a fost forțat de proteste în masă să permită alegeri prezidențiale libere, cerute de o mișcare pro-democrație la nivel național.

În anii 1990, Chun a fost judecat pentru lovitura de stat și represiunea de la Gwangju. A fost condamnat la moarte, dar ulterior a fost grațiat.

O democrație robustă, dar polarizată

De la sfârșitul anilor 1980, Coreea de Sud s-a transformat într-o democrație robustă, cu proteste regulate, libertatea cuvântului, alegeri corecte și transferuri pașnice de putere. Însă scena politică internă rămâne polarizată și fracturată, cu președinți de ambele părți ale spectrului politic care se confruntă adesea cu apeluri pentru demitere și urmărire penală.

Roh Moo-hyun, președinte din 2003 până în 2008, s-a sinucis în timp ce era anchetat penal pentru presupusă corupție după ce a părăsit funcția. Succesorul său, Lee Myung-bak, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru corupție după ce și-a încheiat mandatul.

Iar fiica lui Park Chung-hee, Park Geun-hye, prima femeie președinte a Coreei de Sud, a fost demisă de Adunarea Națională pentru trafic de influență de către asistenta și prietena sa. A fost condamnată la 24 de ani de închisoare pentru corupție și abuz de putere. Ulterior a fost grațiată.

Leif-Eric Easley, profesor la Universitatea Ewha din Seul, a spus că democrația sud-coreeană adoptă o abordare cu mize mari în privința conducerii și responsabilității.

„Partidele politice se ridică și cad adesea alături de persoane carismatice, mai degrabă decât să ofere continuitate instituțională bazată pe ideologie sau politici,” a spus el.

„O presă însetată de scandaluri și un public gata să mobilizeze demonstrații în masă fac dificil pentru președinți să mențină aprobarea publică. Moștenirile dictaturilor de dezvoltare includ concentrarea unei autorități semnificative în biroul președintelui, dar și o constituție care limitează președintele la un singur mandat de cinci ani.

„Drept urmare, corupția și abuzul de putere sunt riscuri frecvente, dar la fel este și justiția retributivă odată ce sau după ce liderul și-a pierdut mandatul moral de a guverna.”

Viitorul politic al lui Yoon atârnă acum în balanță, pe măsură ce apelurile pentru demisia sa cresc din tot spectrul politic, la fel ca și procedurile de demitere.

Partidul principal de opoziție, Partidul Democrat, a declarat că a început formalizarea planurilor pentru acuzații de trădare împotriva lui Yoon și a miniștrilor săi de apărare și de interne, a raportat agenția de știri Yonhap. Yoon se confruntă, de asemenea, cu disensiuni tot mai mari în propriul său partid, care s-a opus mișcării sale de a introduce legea marțială, numind-o neconstituțională.

Partidul de guvernământ Puterea Poporului ia în considerare solicitarea demisiei întregului cabinet al lui Yoon și concedierea ministrului său al apărării, a raportat Yonhap. Se discută dacă să solicite demisia lui Yoon, a spus Yonhap.

Șeful de cabinet al lui Yoon și alți oficiali de top și-au depus deja demisiile.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite