Iranul ar avea planuri de rezervă pentru a construi o armă nucleară chiar dacă instalațiile nucleare au fost distruse

0
Publicat:

În plin conflict regional și sub presiunea atacurilor aeriene israeliene și americane, Iranul ar deține în continuare infrastructura esențială pentru relansarea rapidă a programului său nuclear, avertizează experți din sfera securității nucleare. Sima Shine, fostă responsabilă pentru dosarul iranian în cadrul serviciilor strategice israeliene, atrage atenția că regimul de la Teheran ar fi relocat o parte semnificativă din uraniul îmbogățit și ar deține, în locații necunoscute, „sute, poate mii” de centrifuge avansate, scrie The Telegraph.

Iranienii ar fi transferat materialul nuclear de a Fordo/FOTO:X
Iranienii ar fi transferat materialul nuclear de a Fordo/FOTO:X

Declarațiile vin în contextul atacurilor aeriene masive lansate de Statele Unite și Israel asupra instalațiilor nucleare cunoscute ale Iranului – Fordow, Natanz și Isfahan – și pe fondul consolidării puterii Gărzii Revoluționare Islamice, care a preluat atribuții extinse privind securitatea internă și apărarea națională.

Centrifugele care nu apar pe hartă

Potrivit doamnei Shine, în ciuda pagubelor „semnificative” suferite de centrele nucleare vizibile, amenințarea nu a fost eliminată. „Sunt convinsă că au un loc ascuns, poate chiar mai multe, unde sunt depozitate centrifugele și materialul necesar. Nu pot acționa imediat, dar au toate capacitățile să o facă pe viitor,” a declarat ea pentru The Telegraph.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) nu a mai avut acces la instalațiile-cheie din Iran de mai bine de patru ani. Estimările anterioare ale AIEA indicau existența a circa 400 kg de uraniu îmbogățit la un nivel de 60% – cantitate ce, dacă ar fi dusă la puritatea de 90%, suficientă pentru arme, ar fi de ajuns pentru nouă sau zece focoase nucleare.

În urma atacurilor recente, este neclar unde se află acest stoc. Informații din surse din cadrul serviciilor israeliene indică faptul că Iranul ar fi dispersat materialul nuclear înainte de bombardamente, tocmai pentru a evita o pierdere totală. O serie de imagini satelitare publicate de Maxar Technologies surprind convoaie de camioane plecând de la Fordow și Isfahan cu câteva zile înainte de atac, ceea ce confirmă această ipoteză.

Bombardamente intense, dar cu rezultat incert

Duminică dimineață, peste 125 de aeronave militare americane au participat la un raid asupra facilităților nucleare iraniene, folosind, pentru prima dată într-un conflict real, bomba GBU-57, destinată să pătrundă în adâncime (până la 60 de metri) înainte de a detona. Au fost lansate 14 astfel de bombe, în special asupra Fordow, centrul subteran aflat la peste 300 de metri sub nivelul solului.

Deși imaginile satelitare indică impact direct, specialiștii nu au confirmat dacă au fost distruse efectiv sălile de îmbogățire a uraniului. Rafael Grossi, directorul AIEA, a declarat că nivelul pagubelor este „foarte probabil extrem de semnificativ”, dar a subliniat că niciun expert independent nu a avut acces pentru a evalua efectiv situația.

Un program nuclear greu de eradicat

Iranul are o istorie de peste patru decenii în dezvoltarea programului nuclear, iar multiplele încercări de a-l opri – prin sancțiuni, acorduri diplomatice sau acțiuni militare – nu au reușit să-l elimine complet. Potrivit unei surse citate de The Telegraph, dar care a solicitat anonimatul, „barierele științifice majore ale programului – îmbogățirea și fabricarea unei arme – au fost sever afectate”, însă nu complet eliminate.

Israelul, care susține că atacurile sunt încă în desfășurare, estimează că distrugerea completă a infrastructurii nucleare necesită timp și operațiuni multiple. „Ne apropiem de obiectiv, dar nu am ajuns încă la 100%”, a declarat o sursă militară israeliană, adăugând că unele situri secrete rămân sub supraveghere constantă.

Războiul în umbră și jocul dublu al Teheranului

Pe plan intern, regimul iranian a reacționat aparent calm. Autoritățile au minimizat pagubele și au transmis mesaje de continuitate și „normalitate” în regiunile afectate. Oficialii de rang înalt, precum adjunctul ministrului de externe Majid Takht-Ravanchi, au afirmat că Iranul va rămâne parte a Tratatului de Neproliferare Nucleară, dar că nu vor continua negocierile „sub focul bombelor”.

Totodată, fostul președinte Hassan Rouhani și fostul președinte al Parlamentului, Ali Larijani, ar fi încercat să intervină pe lângă ayatollahul Khamenei pentru a redeschide un canal de comunicare cu Statele Unite. Până acum, eforturile lor nu au avut succes.

Experți internaționali avertizează că, în lipsa unei eliminări totale a materialului fisionabil, Iranul ar putea reconstrui rapid un program nuclear, chiar și în absența instalațiilor mari. „Este posibilă reluarea îmbogățirii în facilități mai mici, ascunse, într-un ritm mult mai rapid decât se anticipează,” afirmă dr. Becky Alexis-Martin, expert în securitate nucleară de la Universitatea din Bradford.

În același timp, dacă uraniul a fost distrus, procesul de reconstrucție ar include din nou toate etapele – minerit, rafinare, procesare – ceea ce ar putea dura ani de zile.

În lipsa unei transparențe reale și fără accesul experților internaționali, programul nuclear iranian rămâne, în ciuda pagubelor vizibile, un joc periculos de umbre, unde liniștea aparentă poate masca pregătiri tăcute pentru o relansare accelerată.

În lume

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite