Iranul a lansat rachete spre Strâmtoarea Ormuz. Liderul suprem iranian amenință să scufunde navele de război americane

Iranul a lansat marți rachete reale către strâmtoarea Hormuz, o rută maritimă strategică vitală, amplificând tensiunile la doar câteva ore după ce liderul suprem al țării a transmis un avertisment dur la adresa Washingtonului. Ayatollahul Ali Khamenei a declarat că, deși o navă de război americană desfășurată în Golf este „o armă periculoasă”, Iranul deține arme „și mai periculoase”, capabile să o scufunde.

FOTO EPA-EFE

Declarațiile au fost făcute în timp ce oficiali americani și iranieni se întâlneau la Geneva pentru a doua rundă de negocieri privind programul nuclear al Teheranului, evidențiind echilibrul fragil dintre demonstrațiile de forță militară și eforturile diplomatice.

„Haideţi să negociem asupra energiei voastre nucleare, iar rezultatul negocierilor să fie ca voi să nu aveţi această energie. Şi dacă trebuie să existe cu adevărat o negociere, pentru că nu întotdeauna există loc pentru ea, a stabili dinainte rezultatul negocierii este un act greşit şi stupid”, a afirmat liderul suprem iranian în cadrul unei întâlniri la Teheran cu reprezentanţi din provincia Azerbaidjanul de Est.

Khamenei a spus că Trump, prin avertismente şi prin a spune ce poate sau nu poate face Iranul, încearcă să „subjuge poporul iranian”.

„Preşedintele SUA a spus că au trecut 47 de ani, iar ei nu au reuşit încă să distrugă Republica Islamică. Este o recunoaştere îndrăzneaţă. Eu spun: nici tu nu vei reuşi să faci asta”, a afirmat Ali Khamenei.

Donald Trump tot repetă că armata sa este cea mai puternică din lume, însă și „cea mai puternică armată din lume poate, uneori, să primească o lovitură atât de puternică încât să nu se mai poată ridica”, spus el.

„Ei bine, un portavion este cu siguranţă o maşinărie periculoasă, dar mai periculoasă decât portavionul este acea armă care îl poate trimite pe fundul mării”, a ameninţat ayatollahul.

Negocieri pe fundalul manevrelor militare

Discuțiile, desfășurate în Elveția, au durat aproximativ trei ore și au fost descrise de ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, drept „mai constructive” decât runda anterioară de la începutul lunii. Araghchi a declarat că ambele părți au convenit asupra „unui set de principii directoare” care vor sta la baza redactării unui posibil acord.

„În cele din urmă, am reușit să ajungem la un acord larg asupra unui set de principii directoare, pe baza cărora vom merge mai departe și vom începe să lucrăm la textul unui potențial acord”, a declarat Araghchi pentru televiziunea de stat iraniană după întâlnirea de la Geneva.

Washingtonul a fost reprezentat de emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner, trimiși de președintele Donald Trump în cadrul eforturilor reînnoite de a limita ambițiile nucleare ale Iranului.

În ciuda progreselor diplomatice, contextul a rămas tensionat.

Strâmtoarea Hormuz: un punct fierbinte

Înaintea negocierilor, presa iraniană a relatat că au fost lansate rachete reale către strâmtoarea Hormuz, unul dintre cele mai importante puncte de tranzit din lume. Aproximativ 20% din transporturile globale de petrol trec zilnic prin această rută îngustă.

Iranul anunțase anterior exerciții maritime de amploare în regiune, invocând „motive de siguranță și preocupări maritime”. Agenția semi-oficială Tasnim a relatat că rachetele lansate din interiorul Iranului și de-a lungul coastei sale au lovit cu succes țintele desemnate în strâmtoare.

Televiziunea de stat iraniană a difuzat imagini cu lansatoare de rachete mobile pe uscat lovind ţinte în strâmtoarea Ormuz, în largul coastei sudice.

În cursul acestui exerciţiu militar au fost desfăşurate vedete rapide, echipate cu lansatoare de rachete, potrivit unui comunicat al Gardienilor Revoluţiei.

„Rachetele au lovit ţinte în strâmtoarea Ormuz, fiind lansate de pe uscat, de pe coastă şi de pe insule iraniene din Golful Persic”, se arată în comunicat.

Părţi ale strâmtorii au fost închise traficului maritim timp de câteva ore din motive de securitate, a relatat agenţia de ştiri iraniană Fars.

Firma de securitate EOS Risk Group a declarat că navele din zonă au primit avertismente radio potrivit cărora banda nordică de navigație — aflată în apele teritoriale iraniene — ar putea fi afectată de exerciții cu foc real. Televiziunea de stat iraniană nu a confirmat explicit avertismentul.

Este al doilea avertisment de acest fel emis de Iran în ultimele săptămâni, subliniind nivelul ridicat de pregătire militară din Golf.

Consolidarea prezenței militare americane

Între timp, Statele Unite și-au extins prezența militară în regiune. Președintele Trump a anunțat recent că USS Gerald R. Ford, cel mai mare portavion din lume, va fi trimis în Orientul Mijlociu din Marea Caraibilor. Nava se va alătura portavionului USS Abraham Lincoln și distrugătoarelor sale cu rachete ghidate, deja staționate în zonă.

Tensiunile au crescut și mai mult săptămâna trecută, când forțele americane au doborât o dronă iraniană care s-a apropiat de portavionul Lincoln. În aceeași zi, Iranul ar fi încercat să oprească o navă sub pavilion american în strâmtoarea Hormuz.

Statele arabe din Golf au avertizat că orice confruntare directă ar putea degenera într-un conflict regional mai amplu, într-un Orient Mijlociu încă marcat de consecințele războiului dintre Israel și Gaza.

Impas nuclear și presiunea sancțiunilor

În centrul negocierilor reînnoite se află programul nuclear al Iranului. Administrația Trump urmărește impunerea unor limite clare pentru a se asigura că Teheranul nu dezvoltă arme nucleare. Iranul susține că programul său are scopuri pașnice, dar a refuzat până acum solicitările de a opri îmbogățirea uraniului sau de a preda stocurile existente.

Înainte ca războiul de 12 zile cu Israelul, în iunie, să oprească negocierile anterioare, Iranul îmbogățea uraniu până la o puritate de 60% — un nivel aflat la un pas tehnic de pragul necesar pentru arme nucleare. În timpul acelui conflict, SUA au bombardat instalații nucleare iraniene, distrugând probabil numeroase centrifuge utilizate pentru îmbogățirea uraniului. Atacurile israeliene au afectat totodată sistemele de apărare aeriană ale Iranului și au vizat arsenalul său de rachete balistice.

Teheranul a semnalat o posibilă deschidere către compromis — însă doar dacă problema sancțiunilor este abordată.

„Mingea este în terenul Americii”, a declarat ministrul adjunct de externe Majid Takht-Ravanchi pentru BBC. „Ei trebuie să demonstreze că doresc un acord cu noi. Dacă vedem sinceritate din partea lor, sunt sigur că vom fi pe drumul către un acord.”

El a adăugat că Iranul este pregătit să discute despre programul său nuclear, cu condiția ca și sancțiunile să fie incluse pe agenda negocierilor.

Presiuni interne și tensiuni politice

Eforturile diplomatice au loc într-un moment sensibil pentru Iran pe plan intern. Țara marchează 40 de zile de la una dintre cele mai sângeroase episoade ale reprimării protestelor la nivel național. Activiștii susțin că cel puțin 7.015 persoane au fost ucise în timpul tulburărilor, multe dintre ele într-o intervenție violentă desfășurată în noaptea de 8 spre 9 ianuarie.

Agenția Human Rights Activists News Agency, cu sediul în SUA, care a furnizat cele mai recente cifre, afirmă că se bazează pe o rețea de activiști din interiorul Iranului pentru a verifica numărul victimelor. Autoritățile iraniene au pus protestele pe seama „acțiunilor violente ale unor grupuri armate presupus dirijate de agenții de informații străine”.

Un drum fragil în față

În timp ce exercițiile cu rachete răsună în Golf, iar navele de război patrulează apele sale, diplomații de la Geneva încearcă să contureze o cale de evitare a confruntării. Coexistența negocierilor și a escaladării militare ilustrează echilibrul precar care definește relațiile dintre SUA și Iran.