Harta care explică toate culturile lumii

0
0
Doi cercetători au încercat să explice legătura  şi evoluţia ţărilor în funcţie de valorile culturale, limba şi religia pe care le au în comun
Doi cercetători au încercat să explice legătura  şi evoluţia ţărilor în funcţie de valorile culturale, limba şi religia pe care le au în comun

A încerca să explici tendinţele culturale poate fi extrem de dificil, de multe ori ofensator pentru anumite grupuri sau indivizi, însă extrem de relevant şi interesant când vine vorba de legătura dintre religie, limbă şi raportarea la valorile tradiţionale.

Într-o analiză publicată recent în Business Insider,

doi cercetători ai fenomenelor politice, Ronald Inglehart (Universitatea din Michigan, Statele Unite) şi Christian Welzel (Universitatea Luephana, Germania) au încercat să explice cât mai bine „culturiile lumii” cu ajutorul unei singure hărţi.

Sistemul celor doi cercetători se bazează pe datele obţinute de la unul dintre cele mai reprezentative centre de colectare a datelor cu privire la sistemele economice, de credinţă şi relaţii inter-umane- World Wide Survey- având ca eşantion peste 400 de mii de respondenţi din peste 100 de ţări. 

Chestionarul a durat câţiva ani, din 1995 până în 2009, obţinând rezultate notabile cu privire la poziţionarea anumitor ţări în raport cu valorile şi sistemele de credinţă. 

Ce explică harta?

Axa din stânga („axa y”), numită şi axa tradiţionalistă pune accentul pe religie, relaţia părinte-copil şi autoritate. Oamenii care se identifică cu această axă tind să respingă ideea de divorţ, avortul, eutanasia şi sinuciderea. Aceste societăţi se disting ca fiind puternic influenţate de naţionalism şi mândrie naţională. În România, aceste valori s-ar identifica mai mult cu oamenii cu viziuni conservatoare. La extrema opusă a axei se află valorile secular-raţionale, reprezentând extrema valorilor menţionate mai sus. De obicei, oamenii care se identifică cu aceste valori sunt consideraţi liberali. 

Pe „axa x”- axa valorilor de supravieţuire, cercetătorii poziţionează iniţial valori de siguranţa fizică şi economică, leagăndu-le de noţiuni ca „încredere” şi „toleranţă”, iar la celălalt capât al axei, găsindu-şi locul aşa-numitele valori de „auto-exprimare”: protecţia mediului, egalitatea de gen sau cele precum tolerarea străinilor şi a minorităţilor sexuale.

Harta grupează de asemenea şi ţările din apropiere după religia pe care o au şi limba pe care o vorbesc, încercând să dovedească existenţa unei legături strânse între religie, limbă şi cultură. 

harta culturilor

   

Principalele trăsături

O analiză simplficată arată cum o creştere în standardul de viaţă şi o trecere de la statutul de „ţară în curs de dezvoltare”, prin industrializare şi post-industrializare, poziţionează din ce în ce mai sus o ţară, pe ambele axe de referinţă. 

De asemenea, cercetătorii dovedesc că atitudinile şi ideile populaţiilor sunt strict legate de ideile filosofice, politice şi religioase care  domină ţara respectivă. Valorile secular-raţionale pot fi observate mai ales în ţări cu istorie şi tradiţie în promovarea valorilor democraţiei şi ale ideilor politice seculare, unde populaţia a avut acces la studii şi autori ce promovau aceste idei. 

Valorile de supravieţuire sunt mult mai des întâlnite în est decât în vest, economiile liberale post-industriale cunoscând un grad mai mare de libertate. 

Într-un studiu publicat în 2005. Inglehart şi Welzel argumentează că „dezvoltarea socio-economică tinde să aducă schimbări predictibile în viziunea oamenilor asupra lumii”. 

Procesul de modernizarea şi cel de democratizare sunt în strănsă legătură, conform celor doi cercetători. Aceste fenomene se întâmplă, observă cei doi, în strânsă legătura cu industrializarea, în sensul că aceasta din urmă reprezintă un catalizator pentru depărtarea unei naţiuni de la valorile tradiţionale şi apropierea de secularism şi raţionalism, aducând mai multă libertate faţă de autoritate. 

România se află oarecum în centrul hărţii, fiind apropiată, din punct de vedere al valorilor secular-raţionale, de ţările învecinate ca Serbia, Ucraina şi Macedonia, dar surpinzător de apropiată şi de ţări considerate „conservatoare” ca Irakul sau Indonezia. 

World Values Survey, organizaţia ce oferit datele pentru acest studiu, se pregăteşte să publice un nou eşantion de date, preluate între 2010 şi 2014. 


Citeşte şi:

   

Alimentaţia, mai sănătoasă cu 16 secole în urmă, când românii nu erau „poftitori de carne”

În ciuda lipsurilor şi a pericolelor specifice secolului al V-lea, alimentaţia strămoşilor noştri era mult mai sănătoasă decât cea din zilele noastre, atrag atenţia specialişti în nutriţie şi în antropologie, care prezintă, totodată, influenţa benefică a năvălirilor romane şi barbare asupra dietei românilor de altădată.

DEZBATERE  Expunerea corpului uman în spaţiul public: ştiinţă, exhibiţie sau educaţie?

Doi cercetători de la Institutul de Antropologie al Academiei Române pun pe tapet rolul expunerii cadavrelor umane, plecând de la expoziţia găzduită de Muzeul Antipa până la finele acestei luni: este o lume nouă deschisă publicului larg cu scopul de a-l educa sau este o limitare a cunoaşterii fiinţei umane?

Violenţa asupra femeilor datează încă din Epoca de Piatră

Femeile din Epoca de Piatră nu au fost scutite de violenţă, ele devenind chiar victimele unor lovituri mortale, dezvăluie un studiu publicat în Jurnalul american de Antropologie Fizică.

Mai multe - În lume

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite