„Gazoductul prieteniei“ ruso-turce va ocoli Ucraina şi România INFOGRAFIE

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Turcia şi Rusia şi-au pecetluit reconcilierea  prin angajarea unui proiect major, numit de presa rusă „gazoductul prieteniei“, în timpul vizitei liderului de la Kremlin la Istanbul, pentru a participa la summit-ul mondial al Energiei.

Rusia şi Turcia au semnat, luni, un acord privind realizarea proiectului de gazoduct TurkStream, care va transporta gaz rusesc în Europa pe sub Marea Neagră, ocolind Ucraina, România şi Balcanii.

 Acordul a fost semnat în cadrul unei ceremonii, în prezenţa preşedintelui Vladimir Putin şi omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan.

Acest proiect, numit TurkStream, având un un cost estimat de peste de zece miliarde de dolari, a fost iniţial lansat la sfârşitul anului 2014, după abandonarea, din cauza crizei ucrainene şi a opoziţiei UE, a proiectului South Stream prin Marea Neagră.

 Înţelegerea semnată luni , prevede construirea a două conducte de gaz prin Marea Neagră, a declarat presei directorul general al Gazprom, Aleksei Miller. Capacitatea de transport a fiecăreia este de 15,75 miliarde de metri cubi de gaz pe an.  Partea turcă ar urma să beneficeze de preţuri preferenţiale pentru gazul rusesc, în schimbul sprijinirii acestui proiect.

image

Fond comun de investiţii de 1 miliard de dolari

Un semn că relaţiile dintre cele două ţări s-au dezgheţat a venit şi de la ministrii Economiei Nihat Zeybekci si Aleksei Uliukaev, care, cu doar câteva zile înainte de vizita lui Putin la Istanbul, au semnat înfiinţarea unui fond comun de investiţii de 1 miliard de dolari în turism, energie, agricultură şi transport. 

Cei doi oficiali au anunţat că intenţionează să semneze, până la finalul anului viitor, un acord de liber schimb între ţările lor,  pentru a impulsiona investiţiile şi schimburile comerciale dintre cele două ţări. 

Turcii ar putea să cumpere rachete antiaeriene din Rusia, după vizită lui Vladimir Putin la Istanbul, aceleaşi rachete care acum trei ani erau considerate de Erdogan prea scumpe.

Analiza ofertelor depuse în 2013 pentru sistemul defensiv antiaerian al Turciei a dat câştig de cauză unei companii din China, China Precision Manufacturing Import-Export Corporation (CPMIEC), care a prezentat un preţ de 3,44 miliarde de dolari, arată Defense News.

În cursa mai erau înscrise companii precum Lockheed Martin, Raytheon, Eurosam, dar şi o firmă din Rusia, a cărei oferta fost descalificată din start, oficialii de la Ankara explicând că varianta de preţ prezentată de ruşi era dublă faţă de cea mai convenabilă oferta.

Într-un final, în noiembrie 2015, Turcia a renunţat la negocierile purtate cu partea chineză, principalul motiv fiind incompatibilitatea cu infrastructură NATO.

Soluţia de avarie a constat în încredinţarea contractului către doi producători autohtoni: Rocketsan şi Aselsan.

În acelaşi timp însă, Ankara a continuat să negocieze cu producătorii de armament din SUA şi Europa.

După vizită lui Vladimir Putin la Istanbul, aceeaşi companie din Rusia a fost invitată să participe la licitaţia din care a fost dată afară acum trei ani.

Problema compatibilităţii sistemelor de rachete ruseşti cu restul infrastructurii defensive NATO rămâne însă una importantă.

Experţii susţin că selectarea unui sistem aerian defensiv produs în Rusia necesită crearea unei infrastructuri operaţionale separate, acesta nefiind compatibil cu sistemele NATO şi americane amplasate în regiune.

 Moscova şi Ankara susţin iniţiativa emisarului ONU pentru Siria

La Istanbul Putin şi Erdogan au discutat şi despre proiectul primei centrale nucleare din Turcia, care ar urma să fie construită de ruşi.  Un alt subiect important pe agenda discuţiilor l-a reprezentat, criza siriană. Moscova şi Ankara nu au ajuns încă la un acord în privinţa susţinerii sau nu a preşedintelui Bachar el-Assad, dar tonul discuţiilor a fost vizibil mai puţin virulent ca până acum.

Modalităţile ei concrete vor fi discutate pe linia Ministerelor Apărării şi de Externe şi a Serviciilor Secrete. 

Cei doi lideri au discutat şi situaţia de la Alep, preşedintele Putin afirmând că trebuie făcut totul pentru asigurarea accesului ajutoarelor umanitare în acest oraş. 

El a acuzat însă Statele Unite şi opoziţia radicală siriană pentru eşecul tentativelor anterioare. 

Potrivit liderului rus, Moscova şi Ankara susţin iniţiativa emisarului ONU pentru Siria, Staffan de Mistura, de a rezolva criza umanitară de la Alep prin evacuarea din acest oraş a grupărilor înarmate ale opoziţiei. 

Vladimir Putin şi-a exprimat speranţa că toate acestea vor fi discutate în cadrul reuniunii de sâmbătă de la Geneva.

El nu a precizat însă despre ce reuniune este vorba, în timp ce Departamentul de Stat american a declarat că nu dispune deocamdată de informaţii despre o posibilă nouă întâlnire ruso-americană pe tema Siriei.

Bulgaria, îngrijorată

Experţi bulgari îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu semnarea acordului ruso-turc privind gazoductul subacvatic „TurkStream”. Capacitatea iniţială, de aproape 16 miliarde metri cubi a gazoductului, va fi suficientă pentru a reduce la zero tranzitul spre Turcia prin Bulgaria. Vor mai rămâne 5-6 miliarde metri cubi destinate Greciei, Serbiei şi Macedoniei. Capacitatea finală a „TurkStream” va depinde de rezultatul tratativelor între Uniunea Europeană şi Rusia, care încă nu au început.

Prof. Dinko Dinkov a declarat pentru „Bloomberg TV Bulgaria” că ţara ar putea fi izolată de viitoarele gazoducte de tranzit. Bulgaria a investit în modernizarea sistemului său de gazoducte peste 100 de milioane de euro. Investiţia va putea trece în contul pierderilor dacă tranzitul în directia Turciei va fi oprit după 2019.

Un alt proiect de importanţă regională realizat în cooperare cu Rusia va fi CAE „Akkuyu” evaluata la peste 20 de miliarde de dolari, notează Europa Liberă.

Ivan Hinovski din Forumul energetic bulgar avertizează însă că eficienţa proiectului „TurkStream” necesită o analiză foarte atentă. La aceasta etapă predomină factorii politici. Gazoductul  este privit ca un răspuns al Moscovei şi Ankarei la politica Uniunii Europene, criticată din motive diferite în ambele ţări.

Putin nu a auzit argumentele premierului bulgar Borisov în favoarea crearii unui nod regional al gazelor la Varna cu respectarea prevederilor Pachetului energetic 3. El a preferat varianta turcească pentru că aceasta ţară oferă o piaţa energetică incomparabil mai mare în comparaţie cu celelalte ţări din zona.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite