FOTO/VIDEO Tradiţii de Anul Nou în lume: De la păpuşi incendiate, la cele 108 păcate ale japonezilor

Din 2010, în 2011

Suntem în pragul Anului Nou. Indiferent de rădăcini, religie sau ţară - români, columbieni, japonezi, australieni - toţi celebrăm "reînnoirea" timpului, "îngroparea" anului ce se încheie şi "primirea" celui nou. Însă o facem în mod diferit! Dacă în unele colţuri ale lumii, tradiţiile "în cifre" fac trecerea în noul an, în alte zone sunt considerate obiceiuri de bun augur arderea unor păpuşi, vizitarea morţilor sau arunca

CIteşte şi:
Revelion în străinătate mai ieftin ca anul trecut

Aveţi grijă ce faceţi în noaptea de Revelion!

Când Anul Nou nu pică pe 1 Ianuarie

În timp ce noi ne pregătim cu nerăbdare pentru 1 Ianuarie, această zi este lipsită de importanţă în mai multe zone ale globului. În Sri Lanka, Anul Nou este sărbătorit pe 13 sau 14 Aprilie, conform calendarului hindus. Dacă, pe parcursul anului, decorarea casei favorizează karma negativă, în pragul Anului Nou este de bun augur ca locuitorii din Sri Lanka să-şi împodobească locuinţele. Casele sunt vopsite în alb şi luminate, în semn de purificare. Srilankezii au un obicei străvechi de preparare a Kiri Bhaat, un fel de orez cu lapte, care este întotdeauna gătit de bărbatul cu rolul de cap al familiei.

Sărbătorirea anului ebraic 5771, în anul gregorian 2010

Unul dintre popoarele care-şi respectă, cu îndârjire, tradiţiile din moşi-strămoşi este poporul evreu. Anul Nou evreiesc poartă de numirea de "Roș Hașana" ("Rosh Hashanah") şi este sărbătorit, în general, pe parcursul a două zile, într-a şaptea lună a calendarului ebraic, folosit în religia iudaică talmudică. Asemănător cu cel chinezesc, calendarul după care se ghidează evreii se bazează atât pe ciclul lunar, cât şi pe cel solar. El apare în astrologie ca un calendar lunisolar, prin care marcarea anilor diferă fundamental de cea gregoriană.

Cea mai recentă sărbătoare este trecerea în anul ebraic 5771, care a avut pe 9 şi 10 septembrie 2010. Cel mai important obicei la Anul Nou Evreiesc este suflatul din şofar (corn de berbec - foto), ca îndemn la meditaţie şi căinţă. În fiecare din cele două zile de sărbătoare se suflă de 100 de ori din șofar, folosindu-se patru tonuri diferite. Printre alimentele tradiționale se numără peştele, pâinea de sărbătoare cunoscută ca "Halla", dar şi rodia. Se spune că 613 semințe, care este numărul de porunci, sau faptele bune, servește pentru a aminti ascultarea familiei de Dumnezeu, în anul încheiat.

Chinezii aruncă în sus mâncarea şi-şi strigă dorinţele

Anul Nou în China este cunoscut sub numele de "Yuan Tan" sau "Nian" şi este sărbătorit în perioada 21 ianuarie - 20 februarie. Data exactă a trecerii între ani este stabilită conform Calendarul Lunii, creat în funcţie de fazele astrului ceresc. Dacă, în 2010, chinezii au sărbătorit Anul Nou pe 14 februarie, în 2011 acesta va pica pe 3 februarie. Cu ceremonii şi petreceri care durează aproape două săptămâni, Anul Nou coincide cu Festivalul Primăverii, cunoscut ca una din cele mai importante sărbători seculare ale Chinei.

Inventate în secolul al XII-lea chiar de chinezi, artificiile erau folosite pentru a alunga spiritele rele. Astăzi, China este una dintre principalele ţări exportatoare de astfel de instalaţii

Un obicei specific tradiţiei locale este adunarea familiei sau a prietenilor în jurul unei farfurii cu un aperitiv denumit Lo Lei, pe care îl amestecă şi îl aruncă în sus cu beţişoarele chinezeşti, în timp ce fiecare îşi strigă dorinţele pentru anul următor. Cu cât mâncarea este propulsată mai sus şi cu cât dorinţele sunt rostite mai puternic, cu atât mai mult noroc consideră că vor avea în anul ce vine. Totodată, dacă prima zi a noului an coincide cu sărbătoarea unuia din cele 12 animale venerate ale calendarului chinezesc, populaţia nu va consuma carnea animalului respectiv.

Anul Nou Iranian, cu origini persane, sărbătorit în Albania

Varietatea etnică şi culturală a locuitorilor din Albania fac ca şi Anul Nou să prezintă anumite particularităţi. Deşi majoritatea marchează Revelionul într-un mod asemănător celorlalţi europeni, există comunităţi din Albania pentru care evenimentul coincide cu sărbătoarea de origine persană "Now Ruzului" ("Norouz"), cunoscută ca Anul Nou Iranian. Ritualurile respectă obiceiurile religiei zoroastrice, o credinţă veche a popoarelor din Asia Centrală, bazată pe învăţăturile lui profetului Zoroastru (Zarathustra). În prima zi din cele 12 zile de sărbătoare ale Now Ruzului, comemorat la mijlocul lunii martie, sunt servite la masa rituală şapte mâncăruri care încep cu litera "S" şi care simbolizează cei şapte arhangheli din zoroastrism.

Spune-mi câte resturi de mâncare ai în faţa uşii şi îţi spun câţi prieteni vei avea la anul

Obiceiul din satele româneşti de a întâmpina oaspeţii cu pâine şi sare capătă o altă formă de Revelion, în tradiţia daneză. Dacă, în mod normal, este considerată o nesimţire aruncarea mâncării la uşile caselor altor oameni, acest obicei este socotit de bun augur în Danemarca, în ajunul Anului Nou. Danezii păstrează pe parcursul anului diverse mâncăruri şi alimente, cu farfurii cu tot, pe care le aruncă la uşile de intrare în casele altor persoane, chiar în seara de Revelion. Cu cât grămada din faţa casei este mai mare, cu atât mai mulţi prieteni se consideră că are omul care locuieşte acolo.

"Black-eyed peas", mâncarea norocoasă din Alaska

În Alaska, trecerea în Noul An este marcată prin datini ce au rolul de a aduce noroc. De altfel, localnicii consideră că primul musafir pe care îl primeşti în casă, după Revelion, poate fie să-ţi aducă noroc, fie ghinion pentru tot restul anului. Spre exemplu, este de bun augur ca primul oaspete să fie un bărbat înalt şi impunător. Pe de altă parte, mâncarea "norocoasă" a locuitorilor din Alaska, în noaptea de Revelion, este fasolea. Dar nu orice fel de fasole, ci un soi anume denumit "ochi-negri" ("black-eyed peas"). Varza şi carnea de porc sunt alte două alimente folosite la prepararea mesei de Anul Nou, ca simboluri ale prosterităţii.

Tradiţia primului musafir din Alaska există şi în Anglia. Se spune că, în prima zi din noul an, dacă primul oaspete primit în casă este un bărbat înalt şi brunet, atunci anul va fi încununat de realizări pe toate planurile.

Bieloruşii, curioşi să afle ce le revervă viitorul

În zilele noastre, Anul Nou în Belarus este sărbătorit ca în marea parte a Europei, după ce sărbătoarea păgână a trecerii dintre ani, Kaliday, care începea pe 25 decembrie şi se sfârşea pe 7 ianuarie, a fost asimilată de ritualurile creştine. Cu un trecut zbuciumat şi un prezent fragil şi instabil, oamenii din Belarus se arată mai preocupaţi să afle ce le rezervă viitorul, decât celelalte popoare. Şi, în mod surprinzător, ei îşi pun speranţele în paie. Pe lângă tradiţia colindelor şi a cadourilor dăruite de sărbători, bieloruşii folosesc bucăţi subţiri de lemn în ritualuri desfăşurate între Crăciun şi Revelion, pentru a afla ce li va întâmpla în anul viitor.

Tot în această perioadă, tinerele nerăbdătoare să se mărite folosesc oglinzi pentru a afla dacă se vor căsători anul următor. Conform datinilor străvechi bieloruse, dacă pui doi oglinzi în anumite poziţii, fata va putea vedea chipul viitorului soţ într-una din ele. Tot pentru a afla dacă vor îmbrăca rochia de mireasă este folosit şi cocoşul. Se spune că fata în jurul căreia se învârteşte cocoşul şi din mâna căreia mănâncă boabe de porumb se va căsători în curând.

Revelion "plin de culoare" în America Latină

Anul Nou în America Centrală şi de Sud este marcat de o varietate de nuanţe. Alegerea culorilor pentru marile festivaluri, dar şi pentru petrecerile în familie sunt dictate de tradiţii şi semnificaţii transmise din generaţie în generaţie.

Spre exemplu, în Republica Dominicană domină credinţa conform căreia ţinuta purtată în noaptea de Revelion transmite dorinţele şi speranţele persoanei respective pentru anul următor. Cei care aspiră la reuşite profesionale se îmbracă în galben, cei care speră la câştiguri băneşti optează pentru verde, cei care îşi doresc sănătate - alb, în timp ce dominicanii care tânjesc după mai multă sare şi piper în vieţilor lor se îmbracă în roşu.

În ultima zi a anului, nimeni nu mătură pe jos pentru că se consideră că-şi aruncă norocul din casă. La ora 12.00 noaptea, toate uşile şi toate geamurile caselor sunt deschise pentru ca spiritul anului care se încheie să părăsească locuinţa şi să poată intra cel al anului următor.

Păpuşi incendiate în America Centrală

Tot în America Centrală, în Panama, oamenii obişnuiesc de Revelion să ardă nişte păpuşi ce reprezintă diverse persoane celebre, fie că e vorba de oameni din politică, fie că sunt vedete de pe scena mondenă sau sportivă a ţării. Se consideră că prin ardere sunt alungate spiritele rele şi neşansa. Obiceiul este practicat şi în Ecuador, unde localnicii fac sperietori de ciori, umplute cu ziare şi bucăţi de lemn, cărora le dau foc în noaptea dintre ani.

Se consideră că prin ardere sunt alungate spiritele rele şi neşansa

Pe de altă parte, joaca este cea care guvernează tradiţiile de Anul Nou din Mexic. De Revelion, există uzanţa ca gazdele să-şi distreze oaspeţii cu diverse jocuri, care îşi au originile în rânduiala veche mexicană. Spre exemplu, oamenii îşi scriu pe foi de hârtie faptele bune, dar şi rele din anul încheiat iar, la miezul nopţii, aruncă listele în foc. Tradiţia, prezentă de altfel şi în Venezuela, are rolul de a îndepăra forţele negative şi celelalte energii pentru un nou început de an.

Obiceiul "curăţirii" de cele 12 luni care au trecut îl au şi locuitorii din Puerto Rico, dar într-o formă diferită. Ei aruncă găleţi cu apă pe geam pentru a-şi "curăţa" casele de anul încheiat. Practica simbolizează şi curăţirea propriului spirit.

Tradiţii aproape "româneşti" în Venezuela

La fel ca în celelalte ţări sud-americane, culorile sunt deopotrivă esenţiale în Venezuela, portul lenjeriei intime roşii fiind cel mai des întâlnit obicei. Venezuelanii consideră că vor atrage astfel iubirea în viaţa lor. La fel ca la români, se spune că dacă ai bani în buzunar la miezul nopţii, anul următor vei avea, de asemenea, parte de câştiguri financiare, valoarea lor fiind direct proporţională cu cea a banului pe care îl porţi asupra ta. Totodată, pentru a anunţa trecerea în noul an, clopotele Catedralei din Caracas, capitala Venezuelei, răsună de 12 ori la miez de noapte iar radiouri speciale transmit ceremonia şi sunetul clopotelor pe întregul teritoriu al ţării.

De Revelion, columbienii gătesc orez cu linte, pentru ca anul următor să aibă mâncare din belşug, şi pun bijuterii în paharele de şampanie cu care ciocnesc la miezul nopţii, în speranţa că se vor îmbogăţi în cele 12 luni ce vor urma. Ei obişnuiesc, totodată, să scrie pe hârtie greşelile făcute şi ghinioanele suferite în anul încheiat. Ulterior, aruncă lista, în semn că au înfrânt răul întâmpinat şi că încep un an nou neîntinat.

La cimitir de Anul Nou

Când majoritatea oamenilor se gândeşte la viitorul propriu în anul ce vine, locuitorii din Talca, un oraş din Chile, îşi îndreaptă atenţia asupra celor dragi care au murit. Adunaţi în grupuri mari, oamenii se duc la cimitir, se aşază pe scaune şi aşteaptă intrarea în noul an alături de cei morţi.

Brazilia se remarcă prin obiceiul scufundării în ocean de şapte ori şi prin aruncatul florilor în apă. Se spune că cel care practică acest ritual va fi sănătos tot anul. Totodată, portul hainelor albe de Anul Nou aduce un an liniştit şi norocos.

Cele 108 păcate ale japonezilor

Tradiţiile de Anul Nou răsună puternic şi în Japonia - la propriu. Templele budiste de pe teritoriul nipon trag clopotele de 108 ori la miezul nopţii. Obiceiul poartă numele de "joya no kane", fiecare sunet reprezentând unul din cele 108 păcate gândite de japonezi şi pe care se teme că le-ar putea săvârşi. Prin acest rit, sufletul se purifică la auzul celor 108 ecouri ale clopotelor.

Obiceiuri cu cifre şi fructe

În jurul cifrelor se învârtesc şi alte tradiţii din lume. Spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri, fiecare boabă reprezentând o lună a anului. Acest obicei aduce noroc şi este practicat şi de alte populaţii cu origini spaniole, precum dominicanii. 

Bărbaţii estonieni încearcă să mănânce de 7 ori în ultima zi a anului, pentru a fi puternici şi sănătoşi. Şi locuitorii din Filipine au un obicei alimentar asemănător popoarelor spaniole. Ei mănâncă 12 fructe la miezul nopţii. Totodată, formele rotunde simbolizează prosperitatea, motiv pentru care, în noaptea de Anul Nou, sunt puse pe masă fructe rotunde.

Top 5 destinaţii de Revelion

Europa apare cu două capitale importante în topul primelor cinci oraşe ale lumii ca destinaţii perfecte pentru sărbătorirea trecerii dintre ani, potrivit 123newyear.com. Londra este cunoscută pentru spectacolul magic de artificii de deasupra Tamisei, anunţat de bătăile ceasului Big Ben, situat în turnul de nord al Palatului Westminster. Festivităţile de Anul Nou de pe renumitul bulevard Champs-Élysées concurează, în schimb, cu cele din pieţele pariziene ce înprejmuiesc Catedrala Sacre Coeur şi la Turnul Eiffel, dar şi cu Disneyland-ul situat în estul capitalei franceze.

Festivităţile de Anul Nou de la Sydney, cel mai mare oraş din Australia, sunt printre cele mai impresionante din lume. Instalaţia de lumini montată pe podul portului Sydney oferă un spectacol unic datorită celor peste 80.000 de beculeţe care fac ca puntea arcuită de pe râul Parramatta să lumineze la 16 kilometri distanţă.

Situate pe marginile a două continente distincte, cu civilizaţii fundamental diferite, atât Hong Kong cât şi New York sunt două oraşe de pe mapamond unde ceremoniile de Revelion strâng laolaltă milioane de oameni. Metropola americană este vestită pentru festivitatea coborârii mărului în timpul numărătorii inverse din Times Square, iar cel mai populat oraş din China impresionează prin spectacolele de artificii care luminează apele porturilor Victoria şi Tsim Sha Tsui.