Explozia de la Beirut. Teorii ale conspiraţiei promovate de grupuri extremiste s-au răspândit pe reţelele sociale

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Explozie Beirut 4 august 2020 FOTO EPA-EFE
Explozie Beirut 4 august 2020 FOTO EPA-EFE

După cele două explozii din portul din Beirut clipuri filmate de rezidenţi care surprind momentele din preajma sau după deflagraţia masivă au început să circule pe reţele sociale, dar în paralel au apărut clipuri manipulate digital şi mesaje care sugerează că a fost vorba de un atac cu rachetă sau chiar de o bombă atomică.

Majoritatea clipurilor ce surprind exploziile din portul din Beirut sunt autentice: acestea arată explozii mici şi un incendiu ce indică spre ipoteza că au pornit de la o fabrică de artificii.

Dar pe Twitter utilizatori au lansat teoria unei bombe atomice din cauza norului de fum alb în formă de ciupercă. De pe un singur cont de Twitter cu 100.000 de urmăritori teoria a fost distribuită către mii de utilizatori.

Experţii în arme au infirmat teoria: o bombă atomică ar fi produs o lumină albă orbitoare şi valuri de căldură care ar fi lăsat în urmă răniţi cu arsuri severe. În plus, norii în formă de ciupercă nu sunt specifici bombelor nucleare, ei putând rezulta din comprimarea aerului umed, cum s-a întâmplat şi la Beirut.

Teorii ale conspiraţiei că SUA, Israelul sau organizaţia Hezbollah au lansat o bombă atomică au fost promovate de grupări de extremă dreapta pe Facebook, 4chan, Reddit, dar şi pe aplicaţii de mesagerie precum Telegram, potrivit cercetătorilor de la Institutul pentru Dialog Strategic.

Cele mai multe mesaje au vorbit despre un atac israelian care a vizat depozite de arme ale Hezbollah.

„Am văzut surse de dezinformare cunoscute, între care şi reţele extremiste de dreapta, care au răspândit teorii nefondate despre natura şi motivaţiile din spatele deflagraţiei. Acestea au inclus teorii care leagă exploziile de Israel sau alte naţiuni”, potrivit cercetării Institutului pentru Dialog Strategic.

Autorităţile din libaneze şi israeliene au infirmat implicarea Israelului în producerea accidentului.

Printre extremiştii care au propagat teorii ale conspiraţiei se află şi QAnon, o mişcare creată în jurul lui unui complot împotriva lui Donald Trump - principala lor idee este că atacul are legătură cu un „război între guvern şi sistemul bancar central”.

Pe reţele sociale a apărut şi o fotografie cu premierul israelian Benjamin Netanyahu care, la Adunarea Generală ONU din 2018, ar fi indicat spre locul unde s-a produs explozia - utilizatorii spun că este o dovadă a explicaţiei lor.

De fapt premierul israelian arată spre o locaţie cu totul diferită din Beirut - acolo unde era un presupus depozit de arme al Hezbollah. Deflagraţia s-a produs la câţiva kilometri nord de „Locaţia 1” pe care acesta o indică pe o hartă.

Institutul pentru Cercetări Strategice a identificat şi distribuiri ale comentariului lui Donald Trump potrivit căruia explozia „arată ca un atac teribil” - acesta a fost modificat în sensul că preşedintele american s-a referit de fapt la un atac terorist.

Cercetătorii au avertizat astfel asupra riscurilor unui limbaj imprecis care alimentează teoriile conspiraţiei şi răspândeşte dezinformarea în comunităţile online.

Reuters a atras atenţia asupra unor clipuri manipulate în care apare o rachetă înconjurată de flăcări. Clipul este scurtat faţă de cel original, de o calitate mai slabă şi în el apare o imagine statică implauzibilă a unei rachete în flăcări.

Clipul original a fost încărcat prima dată de un rezident care l-a filmat la circa 600 de metri distanţă de locul exploziei.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite