„El Lider Maximo“ s-a stins la 90 de ani INFOGRAFIE

Fidel Castro, părintele revoluţiei cubaneze, care a condus ţara cu o mână de fier şi a sfidat SUA aproape o jumătate de secol, a încetat din viaţă. În Cuba au fost decretate nouă zile de doliu naţional.

Cubanezii se pregătesc pentru o săptămână de doliu ce va fi marcată de o serie de ceremonii şi de o procesiune de patru zile în memoria părintelui Revoluţiei cubaneze, Fidel Castro, care s-a stins din viaţă vineri, la vârsta de 90 de ani. Anunţul morţii sale a fost făcut la televiziunea de stat de fratele său, actualul preşedinte, Raul Castro.

„Potrivit voinţei exprimate de camaradul Fidel, rămăşiţele sale pământeşti vor fi incinerate în primele ore ale zilei de sâmbătă“, a anunţat actualul lider de la Havana. Punctul culminant al ceremoniilor va fi duminică, 4 decembrie, când, la Santiago de Cuba, leagănul Revoluţiei, vor avea loc funeraliile celui supranumit „El Comandante“.

Va urma o procesiune de patru zile, timp în care cenuşa liderului revoluţiei comuniste cubaneze va traversa întreaga insulă, pentru ca admiratorii să-şi ia rămas bun.

Durere în Cuba, veselie în diaspora

Între timp, mulţi cubanezi au început să-şi plângă fostul conducător. Mai peste tot în Cuba, anunţul morţii lui Fidel a fost urmat de o tăcere apăsătoare, inclusiv la Havana, de obicei un oraş agitat. 

„Mi-aş fi dorit să trăiască încă 30 de ani, dar nimeni nu poate învinge destinul“, a declarat pentru agenţia citată Guillermo Suarez, un zidar din Havana. Acum, viitorul pare incert. „Fidel era protectorul insulei. El se ocupa de tot“, a spus Indiana Valdes, o angajată a unei bănci. „Nu ştim dacă vor avea loc schimbări“, a adăugat ea.

În acest timp, cubanezii aflaţi în exil la Miami, SUA, au întâmpinat vestea morţii lui Fidel Castro cu strigăte de bucurie şi slogane precum „Cuba libre!“ şi „Libertate!“.

Acuzaţii şi omagii

Anunţul morţii lui Castro a declanşat un val de reacţii în întreaga lume. Preşedintele-ales al SUA, Donald Trump, a denunţat un „dictator brutal care şi-a oprimat propriul popor“, promiţând să facă „totul“ pentru a contribui la libertatea poporului cubanez. 

Preşedintele american în exerciţiu, Barack Obama, a declarat însă că „istoria va înregistra şi va judeca impactul enorm“ pe care l-a avut părintele revoluţiei cubaneze.

„Acest om de stat emerit este pe bună dreptate considerat simbolul unei epoci din istoria modernă a lumii“, a afirmat, la rândul său, preşedintele rus, Vladimir Putin, într-un mesaj adresat actualului preşedinte cubanez Raul Castro, şi menţionând că Fidel Castro „era un prieten sincer şi de încredere al Rusiei“.

Vizat de peste 600 de tentative de asasinat

Cu 49 de ani la conducerea Cubei, Fidel Castro a fost cel mai longeviv conducător al unei republici. În topul general, e depăşit doar de monarhi ca Sobhuza al II-lea al Swazilandului (mort în 1982, după 82 de ani pe tron) regele Bhumibol al Thailandei (care a murit luna trecută, după 70 de ani pe tron), regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii (cu 64 de ani) şi sultanul Abdul Halim al Malaysiei (cu 58 de ani).

A intrat în Cartea Recordurilor pentru cel mai lung discurs susţinut vreodată la ONU - 4 ore şi 29 de minute. Cel mai lung discurs susţinut în Cuba a durat 7 ore şi 10 minute.

Un alt record e reprezentat de numărul tenativelor de asasinat împotriva sa - 638, conform Guinness Book. Cele mai multe tentative aparţin CIA, care a încercat şi câteva metode bizare: trabucuri toxice, pastile cu otravă, utilizarea unui costum de scafandru otrăvit şi chiar amplasarea unor materiale explozive în scoici, întrucât Castro era un mare amator de scufundări.

Fidel şi Ceauşescu

În 1972, în plin Război Rece, liderul de la Havana venea în România. A fost întâmpinat la scara avionului chiar de Nicolae Ceauşescu. 

Cei doi lideri comunişti au fost aclamaţi de oamenii aduşi la aeroport ca să-l impresioneze pe „El Lider Maximo“, cum i se spunea lui Fidel Castro. 

Prim-secretar al partidului comunist cubanez, Castro se afla într-un turneu mondial. A profitat de ocazie pentru a-l cunoaşte îndeaproape pe tovarăşul său român. 

Ceauşescu şi Castro au avut trei întâlniri oficiale, pe 26, 27 şi 29 mai. Ziua de 28 mai a fost rezervată unei vizite la Ploieşti, ocazie pentru liderul cubanez să cunoască realizările socialismului românesc.

Ceauşescu i-a invitat la discuţii pe miniştrii din domeniul economic deoarece avea de gând să-i propună lui Castro proiecte de cooperare în domeniul industrial şi comercial. 

Liderul român pusese ochii pe rezervele de nichel ale Cubei, dorind înfiinţarea unei turnătorii printr-o societate mixtă. Castro nu s-a arătat prea încrezător în proiectele lui Ceauşescu, considerând spaţiul imens dintre cele două ţări o piedică în calea colaborării. 

La întâlnirea din 27 mai 1972, Ceauşescu i-a propus oaspetelui sud-american să discute pe larg despre relaţiile internaţionale. Castro a fost încântat să converseze despre soarta lumii, însă l-a anunţat pe liderul român că nu era interesat de Orientul Mijlociu sau problemele din Africa. 

Tema sa preferată era conflictul din Indochina, unde „imperialiştii americani“ cotropiseră paşnicul popor vietnamez.

Totuşi, înaltul oaspete cubanez Fidel Castro a fost decorat cu Steaua Republicii Socialiste România.  

Un an mai târziu, în 1973, cuplul prezidenţial de la Bucureşti a mers într-o vizită istorică la Havana. A fost prima vizită oficială a cuplului prezidenţial în America Latină. 

Delegaţia României a fost compusă din 200 de persoane. 

Dar vizita a început cu o gafă diplomatică. Pe aeroportul  Jose Marti, Castro a întârziat 45 de minute, iar Ceauşescu a fost obligat să-l aştepte. 

Vizita în Cuba a însemnat începutul unei lungi prietenii între Ceauşescu şi Fidel Castro, neînteruptă până în 1989.