După revoluţie, Egiptul pierde controlul în Peninsula Sinai

Ocupată cu revoluţia din Piaţa Tahrir şi cu alte revolte din Orientul Mijlociu şi Africa, presa şi chiar şi autorităţile de la Cairo au scăpat din vedere un lucru: Egiptul pierde controlul în Peninsula Sinai.

Primele semnale au apărut după atacurile asupra conductei ce aprovizionează cu gaz egiptean Israelul şi Iordania şi apoi atentatele de la jumătatea lunii august soldate cu uciderea a opt israelieni lângă Eilat, localitate de pe malul Mării Roşii.  Ministrul Apărării, Ehud Barak, i-a făcut responsabili pe „teroriştii din Gaza" care au venit prin Sinai.

Cel puţin douăzeci de oameni înarmaţi până în dinţi cu arme automate, grenade , explozibili şi lansatoare de rachete au participat la atacul atent planificat şi sincronizat, susţin israelienii. Organizaţia islamistă Hamas, la putere în Fâşia Gaza, a negat că ar avea de-a face cu incidentul armat. Aviaţia israeliană nu a stat cu mâinile în sân şi a ripostat cu atacuri în sudul Fâşiei Gaza.

Jihadiştii vor emirat islamic în Peninsulă

Ani întregi Egiptul a avut probleme pentru a se impune în Peninsula Sinai. Situaţia s-a înrăutăţit după răsturnarea de la putere a preşedintelui ­Hosni Mubarak, în februarie. La sfârşitul lunii iulie, zeci de bărbaţi înarmaţi au atacat o secţie de poliţie în El-Arish, cel mai mare oraş din Sinai. Un amestec de acte de banditism, lupte interne tribale şi activităţi jihadiste fac dificil cotrolul din partea autorităţilor de la Cairo, spune un rezident din El-Arish, citat de „The Economist". Grupuri jihadiste care pretind că ar fi afiliate organizaţiei teroriste Al-Qaida susţin crearea unui emirat islamic în Sinai.

Beduini, ghizi pentru terorişti

Profitând de anarhia care domnea în Egipt, grupuri radicale armate s-au stabilit în Sinai, cu acordul triburilor beduine locale. Ostile autorităţilor de la Cairo, acestea sunt extrem de bine plătite pentru a furniza ghizi teroriştilor pentru a evita posturile şi patrule de poliţie egiptene împrăştiate prin deşert. Transportul încărcăturilor de arme furnizate de Iran, via Sudan, pentru a ajunge în Fâşia Gaza, se face prin sute de tuneluri existente la graniţa cu Egiptul. Schimbarea bruscă a puterii la Cairo a accelerat prăbuşirea autorităţii centrale în Peninsula Sinai. În plus, a dat cale liberă animozităţii faţă de Israel, sentiment destul de larg răspândit în rândul publicului egiptean, dar cu grijă înăbuşit în timpul guvernării Mubarak.

Sinaiul a fost un câmp de luptă în patru războaie israeliano-egiptene şi orice mişcări de trupe în zonă generează suspiciuni de ambele părţi, în ciuda celor  treizeci de ani de pace ce au trecut de la confruntări. Peninsula este patrulată de o forţă internaţională şi monitorizată din aer de către America, pentru a se asigura că ambele părţi nu lasă armele să vorbească.

Pagube economice

Ministrul Ehud Barak este conştient de pericolul la adresa Israelului pe termen lung. Până acum, doar câteva batalioane mici de rezervişti ai Tsahal (armata israeliană) supravegheau 240 km de frontieră israeliano-egipteană, în general, calmă, după încheierea acordurilor de pace de la Camp David (1978). Dar, după ce  lucrurile s-au schimbat, mai multe unităţi de elită au fost dislocate în zonă. Nu demult, Ayman al-Zawahiri, succesorul lui bin Laden în fruntea Al-Qaida, a avertizat că turiştii israelieni „nu vor mai putea  vizita Sinaiul, atât timp cât blocada impusă Fâşiei Gaza nu este ridicată.

Autorităţile la Cairo sunt conştiente că această situaţie le aduce deservicii, deoarece exportul de gaze şi turismul sunt resurse economice cheie pentru Egipt, ca şi asistenţa primită de la americani. Israelul a fost deacord să  permită egiptenilor să trimită în Peninsulă încă 2.000 de poliţişti de frontieră, sprijiniţi de tancuri, pentru o „operaţiune de curăţare " a zonei de terorişti. În plus, autorităţile de la Ierusalim intenţionează să construiască, până în 2012, un zid de securitate până în Peninsula Sinai.