Criză în Myanmar: Zeci de mii de rohingyas fug din calea luptelor dintre rebeli şi armată. Musulmanii denunţă un „genocid“

Un stat de pe coasta de nord-vest a Myanmarului este de câteva zile încoace scena unor lupte de neimaginat între rebelii musulmani şi armată, violenţe soldate cu mii de morţi, zeci de mii de refugiaţi şi localităţi devastate. Criticile internaţionale faţă de Guvernul local, condus în prezent de o laureată a Premiului Nobel pentru Pace, rămân deocamdată fără răspuns, în timp ce ONU avertizează asupra unei catastrofe umanitare.

Myanmarul este din nou pe punctul unui conflict civil. Teatrul actualului ciclu de violenţe este statul Rakhine, situat pe coasta de nord-vest, la graniţa cu Bangladesh. Peste un milion de rohingyas, o comunitate musulmană, sunt prinşi la mijloc între rebelii din ARSA (Arakan Rohingya Salvation Army, n. red.) şi armată, puternic susţinută de naţionaliştii budişti. În acest context tensionat, ONU avertizează asupra unei noi catastrofe umanitare, ţările din regiune sunt în alertă, în timp ce criticile curg la adresa lui Aung San Suu Kyi, laureată cu Premiul Nobel pentru Pace în 1991 şi premier al Myanmarului din primăvara lui 2016. Răspunsul acestei fiice de general şi foste militante pentru democraţie încă este aşteptat.

Conflictul dintre comunitatea rohingyas din Rakhine şi budiştii locali are o istorie lungă, care datează de secole, dar s-a înteţit în ultimii ani.

Actualul ciclu de violenţe a fost generat de rebelii din ARSA - care au atacat la 25 august 30 de comisariate din Rakhine şi au ucis 12 polişti şi oficiali pentru a pedepsi încălcarea drepturilor rohingyas - şi s-a intensificat odată cu reacţia armatei. O vastă operaţiune anti-ARSA are loc în această regiune săracă şi izolată, iar autorităţile par mai hotărâte ca niciodată să-i elimine pe rebeli.

Bilanţul actual

Conform AFP, armata şi rebelii din ARSA s-au confruntat de peste 90 de ori în cele zece zile de violenţe.

Dacă autorităţile anunţă un bilanţ de 400 de morţi, dintre care 370 de „terorişti“ rohingyas, raportorul special al ONU Yanghee Lee deplânge moartea a peste 1.000 de persoane. La rândul lor, musulmanii din Myanmar spun că au numărat peste 2.000 de morţi printre ai lor, care au devenit victimele unui „genocid lent“.

De altfel, ONU avertizează asupra apariţiei unei noi crize umanitare. Potrivit Biroului ONU din Bangladesh, aproape 87.000 de mii de rohingyas au reuşit să se refugieze în această ţară în ultimele zece zile, în timp ce alţi 20.000 de membri ai acestei comunităţi sunt blocaţi la graniţă.

„Ne întreabă: unde să mergem? Ne ucid, ne dau foc caselor. Dacă situaţia va continua în acelaşi ritm, vom avea probleme mari. Este imposibil să oprim acest aflux“ de oameni, spun oficiali din Bangladesh pentru AFP.

Problema rohyngias

Din cei peste 2 milioane de rohingyas estimaţi la nivel mondial, între 1-1,3 milioane ar locui în Myanmar, în principal în statul Rakhine, şi circa 500.000 în Bangladesh. Potrivit unui raport ONU din 2013, comunitatea musulmană rohingyas este cea mai persecutată din lume. În Myamnar, membrii acestei comunităţi sunt consideraţi un pericol de către budişti, care sunt majoritari. Ashin Wirathu, un lider extremist budist din Rakhine, a făcut apel chiar la uciderea tuturor musulmanilor, în timp ce autorităţile sunt îngrijorate de încercarea lor de a-şi crea un stat.

Autorităţile din Myanmar au interzis cuvântul rohyngias, tratându-i ca imigranţi ilegali din Bangladesh. Ei nu au dreptul a avea acte de identitate, acces la învăţământ, servicii medicale şi pe piaţa muncii. Pentru că folosit cuvântul rohingyas în reportajele sale, BBC a rămas fără drept de emisie în Myanmar.

De fapt, majoritatea locuitorilor Myanmarului s-au arătat nemulţumiţi pe reţelele sociale de felul în care presa internaţională şi ONG-urile străine reflectă realitatea de la ei de acasă, acuzându-le că sunt pro-rohyngias.

Luni, Reţeaua drepturilor omului din Myanmar (BHNR), un ONG cu sediul la Londra, a publicat un raport care prezintă persecuţiile suferite de musulmanii din această ţară din sud-vestul Asiei. Persecuţiile împotriva musulmanilor din Myanmar sunt susţinute de Guvern, călugări budişti şi organizaţii ultranaţionaliste din cadrul societăţii civile, se arată în raportul BHNR.

Reţeaua îşi sprijină concluziile pe aproximativ 350 de interviuri efectuate în aproximativ 50 de sate şi oraşe într-o perioadă de opt luni, începând din martie 2016.

Malala, în fruntea criticilor

Mesager al ONU pentru Pace, Malala Yousafzai a criticat-o pe Aung San Suu Kyi pentru felul în care gestionează situaţia din ţara sa.

„În ultimii ani, am condamnat neîncetat modul ruşinos în care sunt trataţi (musulmanii din Myanmar, n. red.). Am tot aşteptat din partea colegei mele Aung San Suu Kyi să facă la fel“, a scris tânăra activistă pakistaneză pe contul său de Twitter.

Ministrul malaysian de Externe Anifah Aman s-a declarat la rândul său „nemulţumit“ de tăcerea lui Aung San Suu Kyi. „Ea lua poziţii pentru drepturile omului. Acum se pare cu nu face nimic“, a subliniat el pentru AFP.

Aung San Suu Kyi, care evită să apară în public şi să discute cu presa, a vorbit la telefon cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi l-a primit luni pe şeful diplomaţiei indoneziene, Retno Marsudi, trimis în Myanmar pentru a încerca să pună capăt violenţelor. Acesta din urmă s-a întâlnit de asemenea cu atotputernicul şef al armatei, generalul Min Aung Hlaing.

Ecouri regionale

Liderii unor ţări musulmane din regiune şi-au exprimat la rândul lor îngrijorările în legătură cu creşterea furiei în regiune.

Indonezia, Malaysia, Pakistan şi Iran au luat deja poziţii pro-rohingyas, în timp ce talibanii afgani au denunţat comiterea unui „genocid“. Termenul „genocid“ a fost rostit şi de liderul cecen Ramzan Kadîrov, care a cerut Guvernului rus să ia măsuri, precum şi de Tunisia.

Manifestaţii pro-rohingyas s-au desfăşurat luni în Indonezia şi Cecenia. Insulele Maldive au rupt relaţiile comerciale cu Myanmar şi au condiţionat reluarea acestora de adoptarea unor măsuri pentru „prevenirea atrocităţilor faţă de rohingyas“.