Criza de apă potabilă ameninţă toată planeta. Previziuni dezastruoase ale ONU pentru următorii 15 ani

Dacă tendinţa actuală de irosire a apei continuă, lumea ar putea suferi o pierdere de 40% din totalul apei potabile până în 2030, adică în doar 15 ani, avertizează ONU.

Un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite avertizează că în doar 15 ani, lumea ar putea suferi de o criză de apă. Potrivit documentului, pe lângă pierderea a 40% din apa disponibilă, nevoia de apă la nivel global ar creşte cu 55% până în 2050, rezultând astfel consecinţe catastrofale. 

„Până în 2050, agricultura va trebui să producă cu 60% mai multe alimente, la nivel mondial, şi cu 100% mai mult în ţările în curs de dezvoltare. Nevoia de apă pentru industrie se aşteaptă să crească cu 400%, din 2000, până în 2050, cea mai mare creştere având loc în economiile emergente şi în ţările în curs de dezvoltare“, se arată în raportul ONU, citat de „International Business Times“.

Deficit major de apă în Africa subsahariană

„În cazul în care nu se restaurează echilibrul dintre cerere şi resursele finite, lumea se va confrunta cu un deficit global sever în ceea ce priveşte apa“, adaugă raportul. ONU a accentuat faptul că populaţia în creştere şi urbanizarea neplanificată au pus presiunea mare asupra resurselor de apă potabilă. 

De exemplu, în Africa subsahariană, o regiune care a fost martora unei  urbanizări rapide în ultimii ani, procentul persoanelor care au săpat după apă pe proprietatea lor a scăzut de la 42% în 1990, la 34% în 2012. Accesul la sursele de apă potabilă continuă să fie o problemă majoră în oraşele din regiunile în curs de dezvoltare. 

„Populaţia lumii este în  creştere, cu aproape 80 de milioane pe an. Se estimează că va atinge 9,1 miliarde până în 2050, cu 2,4 miliarde de oameni care vor trăi în Africa subsahariană, regiunea cu cea mai neomogenă distribuţie a resurselor de apă“, potrivit raportului ONU.

Brazilia – „Arabia Saudită a apei“ – suferă de secetă

Brazilia a fost denumită „Arabia Saudită a apei“, iar Statele Unite ale Americii sunt gazdele celui mai mare lac de apă dulce din lume. Însă, ambele state suferă de o criză de apă. Cele două ţări, Brazilia şi SUA, deţin împreună o cincime din rezervele de apă dulce ale lumii, şi totuşi ceva se întâmplă, notează publicaţia „Fortune“. 

Mulţi oameni consideră accesul la apă ca fiind un drept de bază. În epoca schimbărilor climaterice, specialiştii se luptă să echilibreze cererea şi oferta în ceea ce priveşte apa. Şi statul São Paulo (Brazilia) şi statul american California se confruntă cu aceleaşi crize de apă care au bulversat şi Spania şi Australia în ultimii ani: o schimbare subită în tiparul meteorologic care poate dura foarte multă vreme de acum înainte – seceta. 

Pe Bulevardul Paulista, brazilienii protestează faţă de raţionalizarea apei FOTO AFP

Brazilia şi SUA pot adopta unele metode aplicate cu succes de Spania şi Australia, iar Brazilia poate chiar accelera eforturile de a utiliza apele din regiunile Amazonului aflate la frontiera vestică pentru beneficiul populaţiei din sud-est. Potrivit unei analize a platformei Stratfor, seceta din São Paulo ar putea fi chiar benefică pentru Brazilia fiindcă poate oferi „momentul potrivit“ de implementare a planurilor de reparare a infrastructurii, proiecte scumpe pe care politicienii mai degrabă le-au amânat.

Ţările bogate irosesc apa În Asia, continuă raportul, calitatea pânzei freatice este afectată şi de agenţi naturali şi antropogeni. „Agenţii de contaminare ai pânzei freatice descoperiţi în regiune includ fluoruri şi fier. Agenţii antropogeni provin de la fertilizatorii şi pesticidele folosite în agricultură, de la minerit, de la tăbăcării sau alte industrii, de la gropile de gunoi şi de la deversarea nesanitară a deşeurilor“, spune ONU. 

Se mai scoate în evidenţă şi faptul că experienţa din ţările bogate arată că o combinaţie de imbolduri, „inclusiv o regularizare mai dură, o punere în vigoare a legii şi scopuri bine trasate“ pot ajuta la reducerea poluării.

Fenomene naturale extreme

ONU a avertizat şi că schimbarea climaterică ar putea aduce „riscuri adiţionale“ prin creşterea frecvenţei fenomenelor naturale extreme. „Se unesc două tendinţe globale: schimbarea climaterică şi dezvoltarea economică a ţărilor în curs de dezvoltare sau cele emergente. Acest lucru este sigur că va intensifica problema apei în cazul celor săraci şi marginalizaţi din ţările sărace“, adaugă raportul.

Pentru a contracara aceste previziuni dezastruoase, ONU îndeamnă politicienii şi comunităţile să regândească politicile cu privire la apă şi să facă un efort susţinut pentru a o conserva. Se mai solicită şi industriilor care se bazează pe apă să implementeze mecanisme mai eficiente pentru a trata deşeurile şi să se asigure de calitatea acceptabilă a apei folosite.