Cine sunt românii care au candidat pentru Parlamentul Canadei

Premierul canadian Stephan Harper, alături de candidatul Gabriel Purcăruş

Adriana Dudaş, doctor în ştiinţe politice şi întreprinzător privat, Gabirel Purcăruş, specialist în imobiliare şi Daniela Chivu, politolog şi femeie de afaceri – după cum s-au prezentat ei înşişi în campania electorală – sunt cei trei români din Montréal care au sperat să prindă un loc în Parlamentul de la Ottawa, la alegerile din 19 octombrie.

Corespondenţă specială din Montréal de la jurnalistul George Rădulescu

Adriana Dudaş, doctor în ştiinţe politice şi întreprinzător privat, Gabirel Purcăruş, specialist în imobiliare şi Daniela Chivu, politolog şi femeie de afaceri – după cum s-au prezentat ei înşişi în campania electorală – sunt cei trei români din Montréal care au sperat să prindă un loc în Parlamentul de la Ottawa, la alegerile din 19 octombrie. Asta după ce un alt român, Cornel Chişu, fost ofiţer în cadrul forţelor armate canadiene, stabilit în Ontario, a reuşit să devină deputat federal în 2011.

Cei enumeraţi mai sus nu au candidat ca independenţi sau din partea vreunui partid-fantomă, cum li s-a mai întâmplat unor conaţionali de-ai noştri stabiliţi în străinătate. Adriana Dudaş a obţinut nominalizarea din partea liberalilor canadieni, partid care a revenit la putere după aproape un deceniu de opoziţie, iar Gabriel Purcăruş şi Daniela Chivu au fost în tabăra conservatorilor, principala forţă politică din Canada, până săptămâna trecută.

Adriana Dudaş (centru), la sediul de campanie, înconjurată de echipa sa

S-ar putea spune că ei reprezintă partea plină a „paharului” migraţiei româneşti de după 1989, dat fiind faptul că la nici 20 de ani de când au părăsit ţara au reuşit o integrare deplină în societatea de adopţie. De altfel, toţi au studii superioare în Canada şi mici afaceri care îi ţin departe de grija zilei de mâine. Circumscripţiile în care au candidat nu au fost însă cele mai bune pentru a prinde un mandat de parlamentar. Cei trei români din Montréal, cărora li se adaugă deputatul Cornel Chişu, nu au reuşit să obţină cele mai multe voturi în circumscripţiile lor, dar s-au clasat pe locurile doi şi trei, deschizându-şi drumul unor cariere politice care, în următorii ani, i-ar putea duce direct în sala plenului aleşilor naţiunii.

C.V.-uri bune, bani puţini şi mult voluntariat

Adriana Dudaş este licenţiată în socilogie, are un master în comunicare şi un doctorat în ştiinţe politice. După ce a lucrat o vreme ca analist politic, cercetătător şi asistent parlamentar, candidata liberalilor canadieni în circumscripţia Repentigny a decis să-şi încerce norocul şi în rândurile întreprinzătorilor privaţi. Adriana Dudaş deţine şi coordonează două afaceri „Marché St-Sulpice” şi „Buffet Express”.

La rândul său, conservatorul Gabriel Purcăruş este absolvent de Fizică la Bucureşti şi de Meteorologie la UQAM (Université de Québec à Montréal), una dintre instituţiile de învăţământ superior bine cotate în provincia francofonă a Canadei. El oferă consultaţii pe teme imobiliare la Montréal, marketingul în acest domeniu devenindu-i profesie după stabilirea în străinătate. Gabriel Purcăruş declară că diferenţa de ton dintre politica românească şi cea canadiană determină nivelul respectului pe care îl au oamenii obişnuiţi în instituţiile democratice. „În campania electorală din Canada nu sunt permise atacurile la persoană. Poţi ataca ideile celuilalt, cu argumente. Faţă de România, aici lucrurile se defăşoară mult mai civilizat, fapt ce are efecte asupra încrederii cetăţenilor în valorile democratice”, spune Gabriel Purcăruş, care a candidat în circumscripţia Alfred-Pellan din Laval.

Colega sa de partid, Daniela Chivu, care a ocupat un onorabil loc trei în circumscripţia nou-creată Dorval-Lachine-La Salle, s-a născut la Cernavodă şi s-a stabilit în Québec acum 18 ani. A sudiat ştiinţele politice la Univesitatea Concordia (instituţie anglofonă), specializându-se în relaţii internaţionale, însă ulterior s-a concentrat pe administrarea afacerilor şi pe securitate aeroportuară. Aşa se explică şi anii lucraţi la Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI), precum şi înfiinţarea unei companii care se ocupă cu transferul de tehnologie în domeniul aviaţiei. Daniela Chivu şi Adriana Dudaş sunt foarte active şi în cadrul organizaţiilor canadiene de femei, structuri care au un cuvânt important de spus în America de Nord.

Daniela Chivu (în alb), la un eveniment electoral din circumscripţia sa

Ar mai fi de reţinut şi faptul că, în Canada, fiecare candidat trebuie să-şi facă singur rost de banii pentru campanie după ce obţine nominalizarea partidului, nominalizare care nu e tocmai uşor de obţinut. De asemenea, voluntariatul ocupă un loc semnificativ în economia campaniei electorale (şi nu numai), tinerilor recunoscându-li-se orele de activitate benevolă ca experienţă în muncă.

Canada are un sistem de vot uninominal, cu un singur tur de scrutin, ştiindu-se practic cine formează guvernul la câteva ore după închiderea urnelor. De asemenea, canadienii care, din diverse motive, nu au putut ajunge la secţiile de votare pe 19 octombrie, au avut posibilitatea de a-şi exprima opţiunea anticipat .

De ce ar vota românii cu... românii?

Pe agenda publică a românilor stabiliţi în Canada figurează câteva teme de interes, care i-ar fi putut stimula să iasă la vot: eliminarea vizelor pentru rudele rămase în ţară, facilitarea recunoaşterii educaţiei şi a competenţelor profesionale, astfel încât să nu mai fie nevoiţi să obţină echivalări de la fiecare provincie, înlesnirea reunirii familiilor şi introducerea unor asigurări de sănătate la preţ redus pentru vârstnicii care vin să-şi viziteze copiii şi nepoţii.

În altă ordine de idei, să nu credem că peste Atlantic există adevărate temple ale democraţiei imaculate. Recuzita de campanie a celor de la putere presupune şi aici suplimentări de fonduri pentru familiile canadiene, fix înainte de campania electorală, cu flyere care să le amintească cine le-a dat „cadoul”, precum şi legi privind finanţarea electorală, schimbate la timp, cu creşterea sumelor care pot fi cheltuite. Conservatorii şi-au pregătit terenul din timp pentru aceste alegeri, aşa cum au făcut şi liberalii în urmă cu zece ani. Pentru a vă face o idee, suma maximă pe care o poate cheltui un partid la aceste alegeri este de 125.860.194 dolari. În 2011, la precedentele alegeri, această sumă a fost de 49.270.292 dolari.