China: viaţa în cea mai poluată ţară din lume

Un bărbat chinez în face exerciţiile fizice de dimineaţă, în spatele unei centrale din Beijing.             FOTO: Reuters

China este cea de-a doua mare economie a lumii, însă preţul ascensiunii este plătit cu viaţa locuitorilor ţării. Rezidenţii oraşelor  care au cunoscut boom-ul sunt de îngrijoraţi din cauza riscurilor cărora se expun atunci când respiră aerul de afară, când beau apă şi atunci când aleg hrana din fiecare zi. A trăi în China a devenit echivalentul unei vieţi în teritoriile afectate de dezastrele de la Cernobîl şi Fukushima.

Corespondentul cotidianului american „The New York Times”, Edward Wong, s-a mutat în Beijing în 2008, împreună cu soţia lşi fetiţa lor. Americanul vorbeşte despre riscurile de sănătate la care sunt expuşi locuitorii din China, ţară unde consecinţele poluării masive sunt vizibile după mulţi ani de la evenimentele care le-au declanşat..

Muncitorii străini care se stabilesc în China se gândesc de două ori înainte să se mute în cea mai poluată ţară din lume, mai ales dacă pleacă împreună cu copii. Jurnalistul îşi prezintă propria dilemă, spunând că el şi soţia lui îşi expun fetiţa de nouă luni la aerul otrăvitor care are efecte mai grave asupra organismului copiilor.

Precum majoritatea chinezilor, cei doi soţi îşi iau măsuri de securitate. În Beijing, purificatoarele de aer performante sunt la fel de râvnite precum maşinile de lux. La puţin timp după ce s-a mutat în Beijing, Wong a instalat în apartamentul său două purificatoare de aer fabricate în Europa, folosite anterior de cuplul care a eliberat locuinţa.

După aproximativ patru luni, jurnalistul a verificat pentru prima oară filtrele aparatelor: stratul de praf era gros de câţiva centimetri. Şocat, corespondentul a comandat două doi seturi noi de filtre din Statele Unite, unde sunt mult mai ieftine decât în noua lui ţară.  

Locuitorii din China, mai mult bolnavi decât sănătoşi

Rutina fiecărei zile presupune verificarea indicelui calităţii aerului, dimineaţa, prin intermediul unei aplicaţii pe mobil. Astfel, Wong află dacă este nevoit să pună în funcţiune purificatoarele sau, în cazul cel mai bun, dacă poate să iasă la o plimbare scurtă cu soţia şi fetiţa lui.

Însă rezultatele sunt adesea îngrijorătoare şi sunt nevoiţi să rămână închişi în casă în majoritatea zilelor. Analiza publicată săptămâna trecută de Ministerul Protecţiei Mediului arată că în Beijing calitatea aerului a fost periculoasă pentru 60% din zilele primei jumătăţi a acestui an. Media la nivel naţional a fost, de asemenea, îngrijorătoare: standardele de securitate au fost depăşite în aproape 50% din zilele aceleiaşi perioade.

„Vreau ca fiica mea să crească apreciind mediul înconjurător –apusurile, trilurile păsărilor, mirosul ierbii sau forma norilor. Va fi imposibil, dacă vom mai locui mulţi ani în Beijing”, a spus jurnalistul american. „Chiar dacă sunt adult şi am plămânii dezvoltaţi, îmi limitez timpul în care stau afară.” Deşi înainte să se mute în China obişnuia să participe la maratoane şi îi plăcea să alerge în aer liber, acum evită să facă mişcare pe distanţe foarte lungi, într-un ritm susţinut.

„Refuz totuşi să renunţ la mersul pe bicicletă, chiar dacă înseamnă să mă expun mai mult la aerul otrăvitor, decât să merg cu maşina sau metroul. Din cauza traficului îngrozitor de aici, în sine un mare contribuitor la poluare, merg la birou sau la restaurante cu bicicleta”, a scris americanul pentru „The New York Times”.

Poluarea aerului provoacă morţi premature

În iarna care a trecut, Wong şi-a cumpărat o mască de protecţie, după ce particulele fine din aer au atins un record maxim în ianuarie, fiind în unele zone de 40 de ori mai multe decât limita admisă de Organizaţia Mondială de Sănătate (OMS). Occidentalii au spus că ţara se confruntă cu o „apocalipsă a aerului” şi că este afectată de exodul celor care nu mai suportă poluarea.

Un nou studiu global publicat în această primăvară de OMS a dezvăluit că poluarea aerului din China a contribuit la 1,2 milioane de morţi premature în 2010, echivalentul a 40% din totalul la nivel mondial. Un alt studiu, dat publicităţii în iulie de o revistă prestigioasă de sănătate din Statele Unite, arată că locuitorii din partea de Nord a Chinei trăiesc cu cinci ani mai puţin decât cei din sud, din cauză folosirii intensive a cărbunelui în nord.

Rata îmbolnăvirii de cancer este într-o continuă creştere şi au început să investigheze legătura dintre poluare şi îmbolnăvire până şi mass-media de stat. Între timp, studiile spun că bebeluşii încă nenăscuţi care au fost expuşi la poluarea masivă din unele zone ale Chinei se dezvoltă mental mai greu şi dezvoltă tulburări de comportament mai des decât copiii dintr-un mediu sănătos.

Scandalurile alimentelor: carne de şobolan servită drept carne de miel

Siguranţa alimentelor este o altă problemă apăsătoare. „Am auzit poveşti despre carnea de şobolan care era vândută drept carne de miel în unele restaurante, despre uleiul refolosit şi despre culturile agricole crescute în solul poluat de metale grele sau de apele reziduale ale fabricilor. Scandalul alimentelor care i-a speriat cel mai mult atât pe chinezi cât şi pe străini a fost cel legat de laptele praf care a izbucnit în 2008”. Atunci au murit şase nou-născuţi şi cel puţin 300.000 de bebeluşi s-au îmbolnăvit după ce au băut lapte contaminat cu melamină (substanţă chimică toxică).

De atunci, mulţi părinţi încearcă prin orice mijloace să obţină hrană sigură pentru copii, cumpărând  de la mărcile străine. Unii apelează la prieteni sau cunoştinţe care pot veni în China aducând cu ei cutii de lapte praf.  „Suntem îngrijoraţi în permanenţă, aşa că vrem să găsim un brand de încredere din străinătate”, a spus Zhao Jun, locuitoare din Beijing care plăteşte studenţi chinezi şi soţii care locuiesc în Europa să-i trimită hrană pentru copiii ei.

„Cu fiecare zi trăită în Beijing, este din ce în ce mai dificil să distingi linia subţire dintre paranoia şi precauţie”, concluzionează Wong, simţindu-se vinovat pentru situaţia în care şi-a pus familia. Deşi munca de corespondent în China este destul de satisfăcătoare pe alte planuri, tinerii părinţi au dat asigurări că nu pot prelungi foarte mult şederea în cea mai poluată ţară din lume, plătind cu propria sănătate urmele unei prosperităţi efemere.