China înlătură cupolele şi elementele distinctive ale moscheilor importante din ţară

Moscheea Nanguan înainte şi după ce a fost laicizată de guvernul comunist FOTO captură Twitter

China îşi accelerează campania de reprimare a islamului, parte a mişcării de sinicizare a religiilor iniţiate de Xi Jinping, înlăturând cupolele şi elementele decorative ale moscheilor din ţară,  relatează The Telegraph.

Imagini cu cea mai importantă moschee din Yinchuan, capitala provinciei Ningxia - unde trăiesc şi cei mulţi musulmani hui, un sfert din populaţia privinciei autonome aparţinând acestei minorităţi - au fost publicate pe Twitter de Christina Scott, adjunctul misiunii diplomatice britanice din China.

Moscheea Nanguan, refăcută în 1981, a rămas o construcţie dreptunghiulară după ce au fost înlăturate minaretele, arcadele şi scrierea arabă, iar denumirea sa este scrisă acum cu caractere chinezeşti.

„Aşa arată acum după renovări. Cupolele, minaretele, toate au dispărut”, scrie Christina Scott pe Twitter precizând că moscheea nu poate fi vizitată.

La fel se întâmplă şi cu moscheile din provincia învecinată Gansu unde se află oraşul Linxia supranumit „Micul Mecca” datorită rolului său de centru al credinţei şi culturii islamice în China.

Ministerul britanic de Externe a transmis: „Suntem profund îngrijoraţi în privinţa restricţionării islamului şi altor religii în China. Cerem Chinei să respecte Libertatea Cultului sau a credinţei, în acord cu Constituţia şi obligaţiile internaţionale”.

Multe moschei au rămas închise în China chiar şi după reluarea vieţii publice şi o victorie asupra pandemiei COVID-19.

În campania sa împotriva influenţei islamice, China a îndepărtat elemente decorative şi scrisul în arabă de pe clădiri, indicatoare şi arcade, ca acum să ia în vizor moscheile.

Uigurii din provincia Xinjiang au fost supuşi unor tabere de reeducare în care au fost torturaţi, bătuţi, îndoctrinaţi şi supuşi la muncă forţată, iar practicile lor religioase declarate comportament suspect la adresa guvernării politice.

Foşti deţinuţi au declarat că au fost pedepsiţi cu electroşocuri şi forţaţi să jure loialitate Partidului Comunist.

Şcolile unde se studia limba arabă s-au închis, iar guvernul a deschis instituţii speciale de instruire a imamilor în privinţa unei „atitudini politice corecte”.

Dru Gladney, expert în minorităţile din China şi profesor de antropologie la Pomona College, a explicat că practicarea unei religii constituie o ameninţare pentru „autoritatea politică a statului” în măsura în care declari loialitate unei „autorităţi non-chineze” - aşa că statul nu o va tolera, indiferent că e vorba de Papă sau de Dalai Lama, liderul din exil  al Tibetului, ale cărui portrete sunt interzise în China.

„Ei stârnesc tot mai multe resentimente în comunităţile musulmane şi tot mai mulţi dintre aceştia vor fi  în cele din urmă împinşi către soluţii radicale”, spune Gladney.

În mod oficial, Partidul Comunist recunoaşte 5 religii majore, şi anume budismul, taoismul, confucianismul, catolicismul, islamul şi protestantismul, dar în practică guvernul controlează şi reglementează toate cultele religioase.

China cenzurează până şi cuvintele „Dumnezeu” şi „Biblie” din cărţile clasice pentru copii.

Rian Thum, cercetător avansat la Universitatea din Nottingham, a explicat că islamul este suprimat mai puternic în China din cauza islamofobiei răspândite aici în baza unei legături percepute între religia islamică şi terorism.

Un al doilea motiv este etnonaţionalismul ca „naraţiune care legitimează Partidul Comunist în calitate de unică organizaţie din fruntea ţării”, presupunând înlăturarea influenţelor străine asupra majorităţii etnice formate din chinezii han.