China avertizează SUA să nu desfăşoare rachete „la poarta“ sa şi agită spectrul crizei rachetelor sovietice din Cuba
0China a avertizat marţi Statele Unite să nu desfăşoare nou armament american în regiunea Asia-Pacific - ”fără rachete la poarta noastră” - şi a agitat spectrul crizei rachetelor din Cuba din timpul Războiului Rece, relatează AFP.
Diplomaţia chineză l-a atacat ferm - fără să-l numească vreun moment - pe noul şef al Pentagomului Mark Esper, care s-a pronunţat sâmbătă în favoarea desfăşurării ”cât mai curând posibil” a unor rcahete americane în Asia.
”China nu va rămâne cu braţele încrucişate şi se va vedea obligată să ia măsuri de retorsiune dacă Statele Unite ar desfăşura rachete terestre cu rază medie de acţiune în această regiune a lumii”, a avertizat, în faţa presei, directorul general al Departamentului Controlului Armamentului de la Ministerul chinez de Externe Fu Cong.
Întrebat în acest sens, Fu nu a vrut să precizeze ce măsuri de retorsiune ar putea adopta Beijingul, însă a dat asigurări că ”totul este pe masă”.
Deja implicat într-un război - comercial, tehnologic şi monetar - cu America lui Donald Trump, gigantul asiatic denunţă frecvent prezenţa militară americană în Asia, la aliaţi ca Japonia şi Coreea de Sud.
Oficialul chinez de rang înalt a îndemnat totodată aceste ţări, dar şi Australia, ”să dea dovadă de prudenţă şi să nu permită o desfăşurare de rachete americane pe teritoriul lor, pentru că acest lucru nu este în interesul securităţii lor naţionale”.
Însă, în contextul în care experţi consideră că Washingtonul ar putea să desfăşoare noi rachete pe Insula sa Guam, la Oceanul Pacific, Fu a avertizat că acest lucru ar echivala cu a le instala ”la porţile Chinei”.
”Dacă instalaţi rachete pe un petec de pământ ca Guam, acest lucru va fi perceput ca un gest extrem de provocator din partea Statelor Unite. Ar fi foarte periculos”, i-a avertizat el pe americani.
Acest avertisment intervine la patru zile după ce Statele Unite s-au retras din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), un tratat de dezarmare încheiat în timpul Războiului Rece între Washington şi Moscova cu scopul de a interzice total rahetele terestre cu rază de acţiune intermediară (500-5.500 de kilometri).
Washingtonul este de-acum liber să vină să facă concurenţă Chinei, al cărei arsenal este constituit în mare parte din armament de acest tip, interzis de INF, al cărui semnatar Beijingul nu a fost niciodată, notează AFP, citat de news.ro.
În contextul în care Guam se află la aproximativ 3.000 de kilometri de China, Fu a evocat spectrul crizei rachetelor sovietice în Cuba, în 1962, când lumea s-a aflat pe marginea unuiconflict major, după ce Washingtonul a refuzat prezenţa rachetelor Moscovei atât de aproape de teritoriul său (doar 150 de kilometri).
Fu a denunţat retragerea americană din Tratatul INF, pe care a catalogat-o drept ”noua dovadă a unilateralismului care nu va putea să aibă decât consecinţe negative”.
El a apreciat că arsenalul chinez şi încălcările tratatului de către Rusia - invocate de administraţia Trump pentru a se retrage din text - sunt doar nişte ”pretexte”.
”Adevăratul motiv al retragerii americane este că le permite Statelor Unite să-şi dezvolte capacităţile balistice”, a subliniat el.
Fu a reiterat că Beijingul nu va participa la negocieri trilaterale cu privire la reducerea armementului împreună cu Rusia şi Statele Unite, aşa cum reclamă Washingtonul.
”Ţinând cont de enorma diferenţă între arsenalul nuclear al Chinei şi cele ale Statelor Unite şi Rusiei, nu este rezonabil şi nici echitabil să se aştepte din partea Chinei ca ea să participe la asemenea negocieri în acest stadiu”, a spus el.
În regiunea Asia-Pacific, chinezii şi americanii se înfruntă pe tema Mării Chinei de Sud, o zonă revendicată de Beijing, care a construit instalaţii militare pe insuliţe revendicate de către alte ţări riverane.
Washingtonul trimite cu regularitate în zonă nave de război, în numele ”libertăţii de navigaţie”, operaţiuni contestate în mod sistematic de către Guvernul chinez.