Aliații NATO își reduc așteptările de la summit-ul de la Ankara după declarațiile dure ale lui Trump. „Toată lumea se aștepta la acest tip de abordare. Este deja un scenariu anticipat”

Liderii statelor membre NATO sperau ca președintele american Donald Trump să ajungă la summit într-o dispoziție orientată spre compromis și dialog. În schimb, primele sale declarații au readus în prim-plan criticile la adresa Alianței, alimentând din nou incertitudinile privind angajamentul Statelor Unite față de securitatea europeană.

Re cept Erdogan și DOnald Trump/FOTO:X

Miza reuniunii ar putea deveni și mai clară miercuri, când Trump urmează să se întâlnească cu președintele Ucrainei și să ofere indicii privind viitorul prezenței militare americane în Europa, scrie Politico.

La scurt timp după sosirea la Ankara, liderul de la Casa Albă a reluat o serie de nemulțumiri mai vechi. El a afirmat că evoluțiile războiului din Ucraina nu afectează în mod direct Washingtonul și și-a reiterat poziția potrivit căreia Groenlanda ar trebui să intre sub controlul Statelor Unite.

Între timp, aliații NATO au anunțat noi acorduri pentru achiziția de armament, în valoare de miliarde de dolari, și au prezentat planuri pentru majorarea cheltuielilor de apărare. Cu toate acestea, atmosfera optimistă care însoțea începutul summitului a fost rapid umbrită de declarațiile președintelui american.

„Facem exact ceea ce Statele Unite au cerut și ceea ce este necesar pentru propria noastră securitate. Însă o dimineață marcată de angajamente importante privind apărarea a fost eclipsată de discuțiile despre Groenlanda”, a declarat un diplomat NATO, sub protecția anonimatului.

Reacția lui Trump i-a surprins pe mulți participanți, mai ales în condițiile în care reprezentanții administrației americane sugeraseră înaintea reuniunii că Washingtonul urmărește două zile de dialog constructiv.

Senatorul democrat Chris Coons a apreciat că declarațiile președintelui au deturnat rapid mesajul de unitate pe care administrația sa încerca să îl promoveze.

Statele membre au depus eforturi pentru ca summitul din acest an să fie unul discret și concentrat pe rezultate concrete. Obiectivul este ca reuniunea să se încheie fără noi tensiuni majore și fără consecințe asupra coeziunii Alianței.

Mai mulți participanți și-au exprimat însă îngrijorarea că tonul adoptat de Trump s-ar putea menține și miercuri, când sunt așteptate clarificări privind eventualele reduceri ale contingentului militar american din Europa. Tot atunci, președintele SUA urmează să discute cu omologul său ucrainean, Volodîmîr Zelenski, și să susțină o conferință de presă înainte de întoarcerea la Washington.

Foști oficiali NATO afirmă că, deși declarațiile lui Trump au creat un climat tensionat, acestea nu au reprezentat o surpriză pentru diplomații occidentali.

„Toată lumea se aștepta la acest tip de abordare. Este deja un scenariu anticipat”, a declarat unul dintre aceștia.

Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a reafirmat că poziția țării sale privind Groenlanda rămâne neschimbată, în pofida declarațiilor repetate ale lui Trump privind controlul american asupra teritoriului.

„Poziția Regatului Danemarcei este bine cunoscută și nu se va schimba”, a afirmat Frederiksen, adăugând că Danemarca dorește, în continuare, extinderea cooperării cu Statele Unite în regiunea arctică.

Proiectul declarației finale cuprinde doar șase puncte

Potrivit unor foști oficiali ai Alianței, există speranța ca summitul să urmeze modelul reuniunii de anul trecut, când, după o combinație de diplomație atentă, angajamente privind creșterea cheltuielilor de apărare și un program restrâns, Trump a apreciat rezultatele reuniunii.

Aceștia amintesc însă că, în primul său mandat, cea de-a doua participare la un summit NATO a fost marcată de confruntări deschise. Atunci, Trump a criticat dur Germania, a cerut majorarea cheltuielilor militare la 4% din PIB și, ulterior, s-a întâlnit la Helsinki cu președintele rus Vladimir Putin.

„Mulți vor încerca să ignore aceste momente, pentru că prioritatea este evitarea unor noi tensiuni și păstrarea unității Alianței”, a declarat unul dintre foștii oficiali.

Proiectul declarației finale a summitului este mai scurt decât cele adoptate în anii anteriori și cuprinde doar șase puncte. Documentul reafirmă angajamentul statelor membre față de Articolul 5 privind apărarea colectivă, precizează că Rusia reprezintă o amenințare pe termen lung pentru NATO și subliniază că Iranul nu trebuie să dobândească arme nucleare.

În ciuda începutului dificil, unii participanți văd motive de optimism. Giedrimas Jeglinskas, fost oficial NATO și parlamentar lituanian, consideră că simpla participare a președintelui american la reuniunea liderilor reprezintă un semnal important de susținere pentru Alianță.

„Cel mai puternic mesaj de încredere este faptul că președintele Trump se află la summitul liderilor NATO de la Ankara. Există o dinamică pozitivă în ceea ce privește Ucraina, iar declarația finală este concisă și abordează toate temele esențiale”, a declarat acesta.