A căutat o viaţă mai bună în Sud, dar a găsit sărăcie. De ce a ales un bărbat să fugă înapoi în Coreea de Nord

FOTO: Yonhap News Agency

A reuşit să fugă din Coreea de Nord, în căutarea unei vieţi mai bune, în urmă cu un an. Însă traiul său a rămas dificil şi în Sud, aşa că acum a ales să se întoarcă în ţara natală. Este povestea unui nord-coreean de 30 de ani care a reuşit, săptămâna trecută, să traverseze pentru a doua oară graniţa care separă cele două ţări.

Armata sud-coreeană l-a identificat pe bărbatul care a traversat sâmbătă  zona demilitarizată care separă cele două Corei ca fiind un nord-coreean care a dezertat în Sud în urmă cu puţin peste un an, informează Reuters. O cameră de supraveghere instalată în linia de control civil din apropierea frontierei l-a surprins cu câteva ore înainte de trecerea frontierei, au declarat oficialii sud-coreeni.

Duminică, armata sud-coreeană a trimis două mesaje către Nord prin intermediul unei linii de comunicare transfrontaliere, raportând traversarea frontierei şi cerând ca bărbatul să fie protejat. Nordul a confirmat că a primit mesajele. „Dar nu a existat niciun răspuns cu privire la cererea noastră de protecţie a persoanei", a precizat un oficial.

Evenimentul a ridicat, pe de o parte, suspiciuni că bărbatul ar fi fost un spion nord-coreean. De altfel, armata din Sud a detectat mişcări pe partea nord-coreeană a frontierei după ce bărbatul a traversat. Anchetatorii încearcă să stabilească dacă acestea erau trupe nord-coreene care veneau să îl escorteze pe bărbat, însă în acest moment, guvernul sud-coreean nu crede că este vorba de un caz de spionaj, potrivit declaraţiei unui oficial, citată de Reuters.

Pe de altă parte, gestul bărbatului a aruncat o nouă lumină asupra vieţii pe care o duc dezertorii şi a ridicat semne de întrebare cu privire la faptul că aceştia primesc sprijinul adecvat, după călătoria periculoasă din Nordul sărăcit şi strict controlat către Sudul bogat şi democratic.

Ducea o viaţă precară, primea ajutor de la guvern şi nu interacţiona niciodată cu vecinii săi

Bărbatul avea în jur de 30 de ani şi avea un trai precar, lucrând ca om de serviciu, a precizat un oficial militar. „Aş spune că a fost clasificat ca fiind din clasa inferioară, abia dacă reuşea să trăiască", a declarat oficialul, refuzând să dea mai multe detalii.

Agenţia de ştiri sud-coreeană Yonhap relatează că poliţia din Seul, care i-a oferit protecţie şi alte îngrijiri, şi-a exprimat în iunie îngrijorarea cu privire la o posibilă dezertare a acestuia, dar nu s-a luat nicio măsură din cauza lipsei de dovezi concrete. Poliţia a refuzat să comenteze. 

Un oficial din cadrul Ministerului Unificării din Seul, care se ocupă de afacerile transfrontaliere, a declarat marţi că dezertorul a primit sprijin guvernamental pentru siguranţa personală, locuinţă, tratament medical şi angajare.

Bărbatul a avut puţine interacţiuni cu vecinii şi a fost văzut aruncându-şi bunurile cu o zi înainte de a trece graniţa, potrivit Yonhap.

„A dus o saltea şi lenjeria de pat la groapa de gunoi în acea dimineaţă şi era ciudat pentru că toate erau prea noi", a declarat un vecin, citat de Yonhap. „M-am gândit să-l rog să ni le dea nouă, dar am sfârşit prin a nu face asta, pentru că nu ne-am salutat niciodată".

De ce aleg nord-coreenii să se întoarcă acasă, după contactul cu viaţa din Sud

Până în septembrie, aproximativ 33.800 de nord-coreeni au îndrăznit să s angajeze în călătoria lungă şi riscantă către Coreea de Sud, de obicei prin China, fugind de sărăcia şi opresiunea de acasă. Din 2012, rapoartele oficiale arată că doar 30 de dezertori s-au întors în Nord, potrivit Ministerului Unificării. Însă şi activiştii spun că ar putea exista mult mai multe cazuri necunoscute printre cei care s-au luptat să se adapteze la viaţa din Sud.

Aproximativ 56% dintre transfugi sunt catalogaţi ca având venituri mici, potrivit datelor ministerului, prezentate de Ji Seong-ho, dezertor devenit deputat. Aproape 25% dintre ei se află în categoria care primeşte subvenţii naţionale pentru a-şi asigura condiţii minime de trai.

Într-un sondaj publicat luna trecută de Database Center For North Korean Human Rights şi NK Social Research din Seul, aproximativ 18% din cei 407 transfugi chestionaţi au declarat că sunt dispuşi să se întoarcă în Nord, majoritatea invocând dorul de cei de acasă. „Există o gamă complexă de factori care includ dorul de familiile rămase în Nord şi dificultăţile emoţionale şi economice care apar în timpul reinstalării", a explicat oficialul Ministerului Unificării, promiţând să examineze şi să îmbunătăţească politica de sprijin pentru transfugi.

Pericolul de la frontiera dintre cele două Corei şi eşecul armatei din Sud

Deşi alte mii de nord-coreeni au fugit în Sud şi nu este primul caz în care unul dintre ei decide să se întoarcă, parcursul bărbatului reprezintă o performanţă care stârneşte neliniştea armatei sud-coreene. Trecerile prin zona demilitarizată dintre cele două ţări sunt rare, majoritatea transfugilor alegând să facă trecerea prin China.Dezertările dinspre Sud spre Nord prin DMZ sunt şi mai rare, fiind înregistrate doar câteva în ultimii ani.

Incidentul de sâmbătă a adus armatei sud-coreene un nou val de critici în legătură cu lacunele de securitate şi reacţiile întârziate ale trupelor care păzesc frontiera.

Atunci când presupusul dezertor a trecut din Coreea de Nord în 2020, acesta nu a fost reţinut decât la 14 ore după ce a trecut graniţa. Armata sud-coreeanăa promis atunci că va face eforturi pentru a-şi îmbunătăţi securitatea. Însă acelaşi bărbat a reuşit, sâmbătă, să demonstreze că acestea nu au fost de ajuns. Prezenţa lui în apropierea frontierei a trecut neobservată timp de aproape trei ore, până când camerele de supraveghere au înregistrat cum acesta a escaladat un gard şi a declanşat alarmele, a precizat armata duminică într-o informare.

Trecerea frontierei a avut loc în contextul în care Coreea de Nord aplică măsuri foarte dure de protecţie împotriva Coronavirusului de la închiderea frontierelor la începutul anului 2020, deşi nu a confirmat nicio infecţie până în prezent.

În septembrie 2020, trupele nord-coreene au împuşcat mortal un oficial sud-coreean din domeniul pescuitului dispărut pe mare şi i-au ars rămăşiţele, motivând că au fost măsuri de precauţie.

Cu două luni mai devreme, Coreea de Nord a declarat urgenţă naţională şi a carantinat un oraş de frontieră după ce un alt dezertor, despre care se raporta că ar avea simptome de COVID-19, a trecut ilegal dinspre Sud.

Relaţiile transfrontaliere s-au deteriorat după ce negocierile pentru denuclearizare dintre Phenian şi Washington s-au blocat, la un summit eşuat în 2019. Coreea de Sud, alături de forţele ONU conduse de SUA sunt, teoretic, încă în război cu Coreea de Nord, din moment ce Războiul Coreean din 1950-1953 s-a încheiat printr-un armistiţiu, nu printr-un tratat de pace.