2020, anul care ne-a lăsat mască. Cum a evoluat pandemia de coronavirus în 12 luni INFOGRAFIE

Până şi celebrul Manneken Pis s-a obişnuit să poarte mască în 2020

În 12 luni de la apariţia sa în China, noul coronavirus a îndoliat peste 1,7 milioane de familii, a paralizat economiile lumii, a blocat în izolare aproape 4 miliarde de oameni şi a făcut din purtarea măştii o rutină globală.

2020 a schimbat omenirea aşa cum nu a făcut-o niciun alt an timp de cel puţin o generaţie, marcând probabil întreaga perioadă de după al Doilea Război Mondial, scrie AFP. Peste 1,7 milioane de persoane au murit din cauza noului coronavirus. Cel puţin 81 de milioane de persoane au contractat SARS-CoV-2, virusul care declanşează maladia COVID-19, însă acest bilanţ este cel mai probabil subestimat. 

Primul deces la Wuhan

Amploarea dezastrului cu greu putea fi imaginată atunci când, pe 31 decembrie 2019, autorităţile chineze anunţau 27 de cazuri de pneumonie virală cu origini necunoscute la Wuhan, în centrul Chinei. În ziua următoare, autorităţile locale au închis piaţa de animale vii din Wuhan, considerând că aceasta avea o anumită legătură cu apariţia noului virus. Pe 7 ianuarie, oficialii chinezi anunţau că noul virus a fost izolat şi a fost denumit 2019-nCov.

Pe 11 ianuarie, China a confirmat primul deces provocat de noul coronavirus în Wuhan. În câteva zile, cazuri de infectare au apărut în Asia, în Franţa şi în Statele Unite. La sfârşitul lunii ianuarie, ţările lumii au început să îşi repatrieze cetăţenii aflaţi în China. Frontierele au început să se închidă şi peste 50 de milioane de locuitori din provincia Hubei, în care se află oraşul Wuhan, au fost plasaţi în carantină. 

Oroarea a devenit una de talie mondială, iar pe 11 februarie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a denumit noua boală: COVID-19. Patru zile mai târziu, Franţa a anunţat primul deces de COVID-19 raportat în afara Asiei. Europa asista cu groază la felul în care nordul Italiei devenea epicentrul maladiei pe acest continent.

Carantină în toată lumea

La jumătatea lunii aprilie, 3,9 miliarde de persoane, reprezentând jumătate din populaţia lumii, experimenta o formă sau alta de lockdown. De la Paris la New York, de la New Delhi la Lagos şi de la Londra la Buenos Aires, tăcerea ireală de pe străzile complet goale nu era tulburată decât de sirenele ambulanţelor care le reaminteau oamenilor că moartea bântuia în oraşele lor. Chiar şi ţările cele mai bogate sunt complet pierdute în faţa unui duşman invizibil.

Într-o economie mondializată, lanţurile de aprovizionare, brusc întrerupte, au provocat aglomerări uriaşe ale consumatorilor, care, cuprinşi de panică, au luat cu asalt raioanele din supermarketuri.

Insuficienţa cronică a investiţiilor în structurile de sănătate publică a fost expusă cu brutalitate cu ajutorul imaginilor transmise din spitale, care luptau pentru a menţine pe linia de plutire secţiile lor de terapie intensivă. La New York, oraşul cu cea mai mare concentraţie de miliardari din lume, mai mulţi medici şi asistente au fost fotografiaţi în timp ce purtau saci menajeri pentru a se proteja de noul virus. Un spital de campanie a fost amenajat în celebrul Central Park. Gropi comune au fost săpate pe Hart Island, o insulă aflată în proximitatea cartierului Bronx. 

Inegalităţile sociale aduc violenţă şi recesiune

Companiile s-au închis. La fel şi şcolile, liceele şi universităţile. Competiţiile sportive au fost anulate. Traficul aerian civil a fost practic suspendat, traversând cea mai gravă criză din istoria sa. Magazinele, barurile, cluburile, restaurantele şi-au închis uşile. În Spania, carantina a fost atât de severă, încât nici măcar copiii nu aveau voie să iasă din casă pentru a merge la spaţiile de joacă.

Oamenii au ajuns în situaţia de a fi izolaţi, închişi timp de multe săptămâni şi trăind, în numeroase situaţii, în apartamente minuscule. Cei care au putut au lucrat de la domiciliu. Videoconferinţele au înlocuit şedinţele de lucru, călătoriile şi sărbătorile. Cei ale căror funcţii necesitau prezenţa fizică la locul de muncă şi-au riscat vieţile sau au renunţat pur şi simplu la joburile lor. În luna mai, pandemia a cauzat dispariţia a 20 de milioane de locuri de muncă în Statele Unite.

Inegalităţile sociale care au apărut de-a lungul anilor sunt deja mai adânci ca niciodată. Violenţa domestică a explodat, la fel şi tulburările psihologice. Banca Mondială prevede că în 2021, 150 de milioane de persoane ar putea să ajungă într-o stare de sărăcie avansată din cauza recesiunii.

Omenirea, cu mască

Majoritatea ţărilor în care pandemia de COVID-19 a făcut victime au impus purtarea măştilor de protecţie în toate spaţiile publice, pentru a limita răspândirea virusului ucigaş. Drept urmare, sfârşitul anului 2020 i-a găsit pe locuitorii din majoritatea ţărilor europene, dar şi pe mulţi americani mergând cu mască pe stradă, prin magazine sau la locul de muncă. Masca a intrat în rutina noastră zilnică şi de-acum e pe lista obiectelor pe care le verificăm de fiecare dată când ieşim din casă: cheile, telefonul, portofelul, masca. Mai mult, pe 16 decembrie, OMS Europa a recomandat purtarea măştii şi în casă, la întâlnirile de Sărbători cu familia extinsă. Ca orice restricţii, măsurile prin care s-a impus purtarea măştii au generat reacţii de respingere în multe ţări, inclusiv proteste la care s-au asociat şi figuri publice, iar acestea nu au făcut decât să sporească tensiunile sociale deja în creştere. 

Cursa vaccinurilor

Când anul 2020 a început să se apropie de sfârşit, primele vaccinuri au ajuns pe piaţă - prea târziu însă pentru a-l ajuta pe Trump să scape de o înfrângere electorală în faţa lui Joe Biden, în noiembrie. Gigantul farmaceutic american Pfizer, în parteneriat cu BioNTech, a anunţat obţinerea unui vaccin „cu o eficienţă de 90%“. Piaţa medicamentelor pur şi simplu explodează, iar guvernele lumii se precipită pentru a-şi asigura stocuri. O săptămână mai târziu, compania americană Moderna a anunţat la rândul ei un vaccin care are „o eficienţă de 95%“. Guvernele se pregătesc să administreze milioane de doze, începând cu persoanele în vârstă, angajaţii din sectorul medical şi categoriile cele mai vulnerabile, înainte de a extinde la restul populaţiei campania de vaccinare, considerată singurul bilet ce ar asigura revenirea omenirii la normalitate.

Click pe infografie pentru a o putea vizualiza la rezoluţie mare