Volodimir Zelenski se pregăteşte pentru o restructurare a cabinetului său
0
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ar urma să-şi restructureze cabinetul şi să reducă numărul miniştrilor la aproape jumătate în contextul în care urmăreşte câştigarea încrederii la nivel global pentru a finanţa reconstrucţia ţării. Printre alte obiective ar fi diminuarea corupţiei, risipei guvernamentale şi pregătirea ţării pentru aderarea la UE, potrivit Bloomberg citat de The Hill.
Numărul miniştrilor din cabinet ar putea fi redus la 12 de la 20, iar reconfigurarea cabinetului ar putea aduce modificări în structura Ministerului de Externe. Sâmbătă, Zelenski a demis ambasadorii ucraineni în Republica Cehă, Germania, Ungaria, Norvegia şi India, motivând faptul că „rotaţia este o parte firească a practicii diplomatice”. Totodată, a anunţat că urmează să vină veşti „importante” săptămâna următoare de la oficialii guvernamentali.
Ţările participante la conferinţa de la Lugano, Elveţia, au semnat recent „Declaraţia de la Lugano” prin care se solicită mărirea gradului de transparenţă guvernamentală şi măsuri de combatere a corupţiei pentru a facilita redresarea postbelică.
Zelenski a prezentat la Lugano un plan de reconstrucţie în valoare de 750 de miliarde de dolari pentru care a cerut sprijin, şi care priveşte planuri pentru infrastructură esenţială (gaze şi apă) şi reconstrucţia spitalelor, şcolilor şi locuinţelor. Acestea necesită „investiţii colosale”, la fel şi implementarea de noi tehnologii, bune practici, noi instituţii şi „desigur, reforme”, a spus Zelenski pe 2 iulie.
O deputată republicană de origine ucraineană Victoria Spartz a trimis o scrisoare administraţiei Biden prin care atrăgea atenţia asupra adjunctului şefului de cabinet al preşedinţiei ucrainene, Oleh Tatarov, de profesie avocat şi actualmente responsabil de eforturile anticorupţie, relatează New Voice of Ukraine. Spartz acuză faptul că acesta a amânat nominalizări cheie în mai multe instituţii anticorupţie precum Procuratura Specială Anti-corupţie (SAPO) şi Biroul Naţional Anti-corupţie din Ucraina (NABO).
Tatarov era anchetat de NABU într-o schemă de mită înainte să-şi preia actualul post, iar cazul său a fost închis în circumstanţe dubioase, notează deputata americană. Tatarov a lucrat ca adjunct al departamentului de investigaţii din cadrul Ministerului de Interne în mandatul fostului preşedinte Viktor Ianukovici.
Într-un interviu acordat NV Radio, deputatul ucrainean din partidul „Holos” şi membru în exerciţiu al comisiei parlamentare anticorupţie, Iaroslav Yurchyshyn, subliniază două motive pentru care probabil Tatarov o să-şi păstreze postul în guvern.
„Tatarov este punctul focal al influenţei administraţiei asupra forţelor de aplicare a legii. Cunoaşte modul în care funcţionează întregul sistem. Oleksii Symonenko, un adjunct al procurorului general, responsabil pentru o serie de anchete penale presupus motivate politic, a participat la aniversarea zilei de naştere a lui Tatarov. El s-a ocupat şi de procedura de selecţie pentru un nou şef al Biroului de Investigaţii de Stat (echivalentul ucrainean al FBI).
În prezent, el conduce eforturile de înlocuire a lui Ivan Bakanov în calitate de şef al Serviciului de Securitate al Ucrainei, cu vechiul său coleg din anii Ianukovici, Vasyl Malyuk. Zelenski a fost destul de nemulţumit de Bakanov, care a absentat în mare parte în etapa iniţială a războiului.
În esenţă, Tatarov a reuşit să acumuleze o mare putere asupra forţelor de aplicare a legii, în ciuda faptului că nu avea niciun fel de mandat pentru aceasta. El este esenţial ca punct focal pentru întregul domeniu. Organizează tot ce are de-a face cu penalizarea oficialilor – un alt aspect al concentrării naturale a puterii executive în temeiul legii marţiale. Evident, este esenţial ca guvernul să menţină un control ferm asupra aplicării legii în vremuri ca acestea.
Al doilea. Dosare ample despre înalţi oficiali – un instrument politic bine-cunoscut încă din epoca sovietică. Despre fiecare oficial de stat de seamă există un dosar cu materiale compromiţătoare, gata să fie scos în caz de nevoie. Dacă devine ţintă, e pus să aleagă: să cedeze şantajului sau să fie târâtă şi luată la bani mărunţi de către justiţie şi forţele de ordine.
Această abordare a fost răspândită în Ucraina sub fostul preşedinte Leonid Kucima şi a avut o renaştere sub Ianukovici. Preşedinţii înclinaţi spre democraţie au făcut eforturi pentru a renunţa la acest instrument, deşi astfel de dosare sunt adunate în toate ţările, inclusiv în Statele Unite şi UE. Fiecare are o slăbiciune, care uneori este prea tentantă pentru ca alţii să nu o exploateze.
Cu toate acestea, există motive să credem că Tatarov are un astfel de dosar pentru fiecare persoană de interes, inclusiv pentru şeful său Andrii Yermak. Totuşi, nu cred că are ceva despre preşedinte. Zelenski este un outsider şi ar fi greu să se găsească ceva substanţial despre el. Ca să nu mai vorbim de faptul că comportamentul lui din timpul războiului l-a plasat dincolo de orice reproş în ochii ucrainenilor. Tatarov are probabil o mulţime de materiale compromiţătoare despre Yermak şi alte figuri cheie din administraţie.
În ceea ce priveşte ceea ce ar putea fi în acele dosare – dacă Spartz are dreptate în a sugera că Tatarov este în contact cu Moscova, ar putea exista o selecţie foarte generoasă.
De aceea sunt sceptic că Tatarov ar putea fi dat la o parte. Preşedintele a avut motive mai mult decât suficiente pentru a o face mai devreme şi, totuşi, Tatarov rămâne o figură cheie în administraţie. Din păcate, el nu este cineva care lucrează pentru promovarea idealurilor europene şi democratice – dimpotrivă”.
Se încarcă comentariile...
