VIDEO Şase ani de la anexarea Crimeei. Rusia, chemată să pună capăt ocupaţiei ilegale

Într-un comunicat, ministrul britanic de Externe Dominic Raab îi transmite Rusiei „să pună capăt stăpânirii ilegale” a Crimeei.

Acum şase ani, la câteva zile de la fuga fostului preşedinte ucrainean prorus Viktor Ianukovici în Rusia, Moscova lansa operaţiunea de destrămare teritorială a Ucrainei prin anexarea Crimeei. A fost vorba de primul rapt teritorial produs în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, o agresiune urmată de o consolidare militară în regiune, de susţinerea unei rebeliuni împotriva Ucrainei, de intensificarea retoricii antioccidentale, de tentative de asasinate şi destabilizare în state membre UE/NATO sau pe cale de aderare, precum şi de amestec în alegeri străine, cel mai mediatizat caz fiind cel al scrutinului prezidenţial din 2016 din Statele Unite.

Miercuri, prin vocea ministrului de Externe Dominic Raab, Guvernul britanic a chemat Rusia „să pună capăt stăpânirii ilegale” a peninsulei de la Marea Neagră.

Marea Britanie şi-a reiterat totodată sprijinul pentru „independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”.

„Situaţia drepturilor omului s-a deteriorat în ultimii şase ani în Crimeea”, denunţă Dominic Raab, deplângând persecutarea minorităţii tătare şi a credincioşilor care aderă la Biserica Ortodoxă a Ucrainei.

Potrivit Guvernului britanic, aproximativ 90 de persoane din Crimeea sunt în arest în prezent din motive politice şi în mod neîntemeiat.

Anexarea Crimeei a început în dimineaţa zilei de 27 februarie 2014, printr-o invazie a unor bărbaţi îmbrăcaţi în uniforme verzi fără însemne militare. Aceştia au luat cu asalt Parlamentul regional de la Simferopol, capitala Crimeei, şi au ridicat pe clădire steagul Rusiei. Operaţiunea a avut loc a doua zi de la ciocniri între manifestanţi pro şi anti-ruşi, care şi-au împărţit pumni într-o dispută pe tema viitorului peninsulei după fuga lui Ianukovici de protestatarii care i-au reproşat că a preferat Rusia în locul Uniunii Europene. Moscova îşi nega la acea vreme implicarea în evenimentele din Crimeea, vorbind despre unităţi locale de autoapărare şi ameninţări la adresa populaţiei rusofone. Totuşi, un bărbat a recunoscut răspicat în faţa camerei de filmat că este soldat rus, la fel ca şi camarazii lui. Ocuparea clădirii Parlamentului a fost însoţită de preluarea sub control a obiectivelor strategice.

Omuleţii verzi plecând să preia sub control Aeroportul din Simferopol

Rusia şi-a schimbat discursul abia după ocuparea întregii peninsule şi referendumul organizat în grabă, la 16 martie, sub atenta supraveghere a bărbaţilor îmbrăcaţi în uniforme verzi.

Referendumul, a cărui legalitate este contestată de comunitatea internaţională, a fost doar un mijloc de a da o anumită legitimitate cursului politic de finalizare a procesului de anexare a peninsulei.

În ziua semnării tratatului de anexare, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a recunoscut la BBC prezenţa militarilor ruşi în Crimeea. „Nu este vorba în întregime de forţe ruse. Există forţe ruse care întăresc gradul de securitate la baza navală rusă. Şi vor fi de-acum încolo”, a spus el.

La 21 martie, preşedintele rus Vladimir Putin a semnat legile care integrau, în viziunea Moscovei, Crimeea şi oraşul Sevastopol în Rusia.

Soldaţi ucraineni şi soldaţi ruşi faţă în faţă

Anexarea Crimeei a fost urmată de încurajarea unei rebeliuni proruse în sud-estul Ucrainei, unde războiul durează de aproape şase ani. Peste 13.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în acest conflict armat care pare departe de găsirea unui acord de pace.

În paralel cu susţinerea logistică şi militară a separatiştilor din Donbas, Rusia a depus eforturi intense pentru a-şi consolida prezenţa militară în teritoriul ocupat în ciuda asigurărilor date prin Memorandumul de la Budapesta. Prin acest document, Rusia a garantat integritatea teritorială a Ucrainei în schimbul dezarmării sale nucleare. Nerespectarea acestui tratat l-a făcut pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski să declare recent că nu crede în hârtii în cazul Rusiei.

De fapt, nu este singurul angajament asumat de Rusia şi nerespectat, o situaţia similară fiind în cazul menţinerii trupelor sale în Transnistria, o regiune separatistă din estul Republicii Moldova.

Uniunea Europeană, Statele Unite şi alte ţări au răspuns cu sancţiuni economice împotriva Rusiei în cazul anexării Crimeei, sancţiuni care sunt prelungite din şase în şase luni.

Chemat să respecte dreptul international, regimul Putin se prezintă drept un stâlp al unei cetăţi asediate şi face campanie activă pentru recunoaşterea Crimeei ca parte a Rusiei.

Recent, Uniunea Europeană a anunţat că îşi va menţine sancţiunile împotriva Moscovei până când Ucraina îşi va recupera acest teritoriu.

La fel ca Marea Britanie, blocul comunitar a denunţat militarizarea peninsulei şi încălcarea drepturilor omului.