VIDEO Membrii bogaţi ai UE ne taie porţia de bani

România trebuie să se adapteze noii realităţi de la Bruxelles: fondurile regionale vor fi din ce în ce mai sărace şi mai rare, iar absorbţia lor va fi mai dificilă. Statele bătrâne ale UE sunt mai reţinute, acum, după criza financiară, să-şi împartă banii cu „nou-intraţi“. Oportunităţile de dezvoltare ale acestora se îngustează.

Când Donald Rumsfeld, pe atunci şef al Pentagonului, a lansat, în 2003, celebra sa teză despre Vechea şi Noua Europă, reacţiile pe continent au fost - cu câteva excepţii - critice. Europa îşi clama unitatea, în ciuda analizei de la Washington. Dar dezbaterile privind perspectivele bugetare pentru perioada 2014-2020 arată deosebirea de vederi şi de interese dintre nou-veniţi şi statele fondatoare ale UE. Sau, mai bine zis, dintre statele net primitoare de fonduri europene (cum e şi cazul României) şi cele net contributoare la bugetul UE.

Citiţi şi:

Ministru bogat, fermier subvenţionat de UE

Criza financiară a obligat marii contributori la buget să-şi revizuiască structura de cheltuieli. Îi obligă atât constrângerile financiare cât şi presiunea tot mai puternică a opiniei publice din ţările lor, ostilă cheltuirii de bani pentru state mai sărace, multe dintre ele prost administrate şi corupte, pe deasupra.

Sancţiuni şi criterii de performanţă

Potrivit comisarului pentru Politică regională, Johannes Hahn, resursele acordate statelor mai puţin dezvoltate prin intermediul fondurilor de coeziune reprezintă circa o treime din bugetul comunitar şi, pentru unele dintre ţările primitoare înseamnă niveluri de 4% din PIB sau de 5% din cheltuielile publice. Unii sunt însă interesaţi să dea mai puţin, iar ceilalţi, să poată primi măcar tot atât.

Dezbaterea e în plină desfăşurare. Comisarul Hahn pregăteşte o revizuire a politicii în acest domeniu. Acordarea fondurilor de coeziune ar urma să fie însoţită de criterii de performanţă şi chiar de sancţiuni. Comisarul a insistat chiar pe răspunsul la „componenta psihologică" , vorbind în cadrul seminarului „Nou-veniţi - costuri şi beneficii", organizat marţi de „Friends of Europe" (o organizaţie cu sediul la Bruxelles) şi Platforma pentru Dezvoltare Europeană (un ONG din România constituit pentru promovarea intereselor româneşti în UE).  „Trebuie să transformăm politicile de coeziune pentru ca ele să nu fie percepute ca învechite. Aceste politici trebuie să fie înţelese sub forma unor investiţii", a atras atenţia comisarul.

„Nu sunt bani aruncaţi"

În cadrul aceluiaşi seminar, profesorul de economie Dariusz Rosati, de la Universitatea din Varşovia, a combătut ideea potrivit căreia contribuţiile vechilor state membre ar reprezenta bani pierduţi. „Nu sunt aruncaţi. Sunt bani care se traduc în furnizare de echipamente şi servicii, care se întorc la sursă, în cea mai mare parte. La aceasta se adaugă şi dezvoltarea pieţei interne şi încurajarea investiţiilor, prin proiectele de infrastructură realizate prin politicile de coeziune", a spus el.

Europarlamentarul polonez Jacek Saryusz-Wolski a vorbit chiar despre o „mentalitate de casier" din partea statelor contributoare, arătând că, în cazul Germaniei, 85% din fondurile alocate pentru politica de coeziune se întorc la sursă.

Handicapul României e acasă

Seminarul de marţi a constituit una dintre primele acţiuni româneşti de lobby, bine articulate, din capitala Europei. Totuşi, România rămâne corigentă la absorbţia fondurilor. Consilierul prezidenţial Leonard Orban declara, în interviul publicat luni de „Adevărul", că rata reală a absorbţiei, de 2,6% pentru fondurile de coeziune, pune în pericol capacitatea de negociere a României în perspectiva bugetului UE pentru 2014-2020. El afirma că va fi „foarte greu" să menţinem aceleaşi sume din exerciţiul 2007-2013 ( 20 de miliarde de euro numai pe fondurile de coeziune). Primele tăieri de fonduri vor apărea chiar spre sfârşitul lui 2012. 

Europarlamentarul Theodor Stolojan (PPE) a declarat pentru „Adevărul Europa", că România are nevoie de o legislaţie care să simplifice birocraţia. „Dacă România nu îmbunătăţeşte urgent rata de absorbţie, să nu ne mirăm că în următorii şapte ani vom primi bani mai puţini", a afirmat Stolojan.

„Noi avem probleme cu buna guvernare, avem întârzieri în executarea proiectelor şi mari neajunsuri în urmărirea lor", a mai spus el.

Exemplul Americii

Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, crede că problema principală ţine de lipsa de apetenţă a statelor bogate de a-şi mări contribuţia. „Vor rezultate mai bune cu bani mai puţini. Dar aceasta nu poate să ducă decât într-o fundătură. Ar trebui ca UE să înveţe din lecţia SUA, unde statele ­şi-au pus împreună resursele. O jumătate dintre state ar fi falimentare fără bugetul federal. UE trebuie să pună mai mulţi bani la un loc dacă vrea cu adevărat să joace un rol mai important pe piaţa globalizată", a spus Lazea.

"Ar trebui ca UE să înveţe din lecţia SUA, unde statele şi-au pus împreună resursele. O jumătate dintre state ar fi falimentare fără bugetul federal.''
Valentin Lazea economistul-şef al BNR