Vestul are nevoie de un nou plan pentru Ucraina

Contraofensiva s-a încheiat pe fondul înrăutățirii vremii și atingerii capacităților tehnologice, iar Vestul are nevoie de un nou plan pentru a debloca situația în favoarea Ucrainei și implicit în favoarea sa.

Contraofensiva ucraineană se află în impas FOTO PROFIMEDIA

Sezonul ploilor și al noroiului s-a întors în Ucraina, un fenomen cu atâta semnificație acolo încât are o denumire specială: „bezdorijjia”, adică anotimpul drumurilor proaste. Rușii îi spun „rasputița”. Cel mai grav este primăvara, când topirea gheții face pământul impracticabil.

„Bezdorijjia” are un efect paralizant asupra armatelor, în special asupra celor aflate în atac. Chiar și tancurile, care sunt special concepute pentru deplasări pe terenuri accidentate, adesea nu se pot mișca pe câmpuri pline de noroi.

Contraofensiva s-a încheiat

Este o idee groaznică să ataci în timpul sezonului noroios, iar comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Valerii Zalujnîi, nu își va arunca trupele în ofensivă în următoarele săptămâni, chiar dacă președintele Volodimir Zelenski sugerează altceva pe fondul presiunii internaționale asupra Ucrainei.

Cu toate acestea, armata rusă pare să pregătească un alt asalt uriaș, cu 40.000 de oameni, în zona Avdiivka, confirmând astfel impresia generală de incompetență pe care a lăsat-o încă de la începutul invaziei sale în Ucraina, relatează „The Telegraph”.

„Bezdorijjia” nu rezistă în timpul iernii, deoarece, pe măsura răcirii vremii, ploaia lasă loc zăpezii și solul redevine ferm. Dar iarna vine cu propriile ei probleme. Și, din nou, favorizează partea care se apără, nu cea care atacă, mai ales în estul Europei. Concluzia este simplă: contraofensiva s-a încheiat, notează publicația britanică.

Deși unii analiști militari consideră această contraofensivă un eșec pe care îl pun pe seama faptului că ucrainenii nu s-au gândit la un blitzkrieg, totuși mai trebuie luată în calcul și o a doua variantă, și anume că tancurile, fie ele de producție occidentală, nu mai sunt o armă decisivă. Este greu de imaginat că un general occidental s-ar fi descurcat mult mai bine decât Zalujnîi și colegii săi, subliniază „The Telegraph”, amintind că nici germanii nu au spart linia fortificată Maginot în cel de-al Doilea Război Mondial, ci au preferat să o ocolească prin Belgia.

Ca să poată face același lucru, ucrainenii ar fi trebuit să se dedea unui ocol prin teritoriul Rusiei. Însă a primit echipamente occidentale cu promisiunea că le va folosi doar pe teritoriul său recunoscut internațional. De partea cealaltă, fluviul Nipru este o barieră naturală formidabilă, iar ucrainenii abia acum câteva zile au reușit să-și stabilească un cap de pod.

Așadar, în realitate, ucrainenii puteau ataca doar de-a lungul unei linii 160 de kilometri de front, din Zaporojie și până în Donețk, dar rușii au fortificat puternic această zonă.

„The Telegraph” respinge ideea eșecului, menționând că ucrainenii au reușit să avanseze 16 kilometri cu „mâinile legate la spate”.

Totuși, oprirea ofensivei peste iarnă rămâne un fapt. Și este, de asemenea, destul de clar că, dacă nu se schimbă ceva, anul viitor va fi foarte asemănător cu anul acesta: un război de uzură, avertizează publicația britanică.

Necesitatea susținerii Ucrainei

„The Telegraph” mai respinge și tendința unora de a pune la îndoială relevanța susținerii Ucrainei plecând de la impasul de pe câmpul de luptă și semnalează că armata ucraineană nu poate câștiga dacă este lăsată fără resurse.

Calculul ar trebui să fie unul simplu pentru Vest, și anume că cea mai bună investiție în securitatea sa și cea mai puțin costisitoare este ajutorarea Ucrainei în fața agresiunii ruse.

Publicația britanică reamintește că ucrainenii au distrus o bună parte din capacitățile avute de ruși în 2022. Atâta timp cât ucrainenii luptă, amenințarea lui Vladimir Putin la adresa oricui altcuiva este extrem de diminuată.

Ieșirea din impas

Totuși, nu este de dorit ca impasul să continue. Ucraina ar putea rămâne fără soldați înaintea Rusiei și, cu cât mai pierde mai mulți bărbați capabili de muncă, cu atât economia și societatea sa se vor redresa mai greu după război. Există riscul ca un număr mare de refugiați primiți în Europa să nu mai dorească să se întoarcă acasă, iar Occidentul are nevoie ca Ucraina să redevină un aliat puternic și grânarul Europei, nu o țară distrusă și depopulată.

Pentru a depăși impasul, ucrainenii au nevoie neapărat de mai multe arme cu rază lungă de acțiune și mai precise, întrucât le-ar permite atacuri la granițe și practic ocolirea fortificațiilor. Dacă ucrainenii și-ar lansa atacul undeva între Donețk și Rusia, Moscova s-ar vedea silită să-și retragă din trupele și armele de lângă liniile Surovikin.

Într-adevăr, Vestul a furnizat Ucrainei arme și rachete de mai multe tipuri, dar numai Marea Britanie și Franța au îndrăznit să trimită rachete de precizie cu rază lungă de acțiune.

Datorită Storm Shadow-urilor britanice, ucrainenii au reușit să efectueze atacuri asupra bazei navale rusești de la Sevastopol, în Crimeea. Dar aceste atacuri nu au fost posibile fără desfășurarea în prealabil a diverse raiduri ale forțelor speciale și alte atacuri pentru a induce în eroare apărarea aeriană rusă.

Podul de peste Strâmtoarea Kerci este încă în picioare, iar baza aeriană Sakî operează încă în pofida loviturilor primite, punând în pericol întreaga Ucraină.

În concluzie, ucrainenii nu pot ataca decisiv nici cu Storm Shadow, nici cu versiunea cu bătaie scurtă sistemului american de rachete ATACMS.

Pentru a câștiga războiul, Ucraina are nevoie de o armă care să schimbe jocul. Occidentul a mai făcut asta o dată, când SUA au trimis sistemul de lansare multiplă de rachete ghidate GMLRS, fapt ce a făcut posibilă contraofensiva din 2022, când rușii au fost alungați de cealaltă parte a Niprului.

Ucraina are nevoie de versiunea completă ATACMS și de rachetele Taurus, capabile să distrugă poduri, precum și avioane de luptă F-16 dotate corespunzător, inclusiv cu racheta de croazieră JASSM, conchide „The Telegraph”.