Ungaria înaintează spre trecut. Liderii regionali devin conţi, iar regiunile, districte ale castelului

0
0
Castel medieval din oraşul Tolna, Ungaria FOTO Shutterstock
Castel medieval din oraşul Tolna, Ungaria FOTO Shutterstock

Începând cu anul viitor, în Ungaria alegerile europarlamentare şi alegerile locale vor fi organizate în aceeaşi zi, a decis marţi Parlamentul Ungariei, care a mai hotărât schimbarea denumirii de judeţ în cea de comitat. La iniţiativa partidelor aflate la guvernare, deputaţii au adoptat cu 140 de voturi pentru şi 36 de voturi contra, cu o majoritate de două treimi, a 11-a modificare a Constituţiei Ungariei.

Astfel, alegerea primarilor şi a consilierilor locali va avea loc în al cincilea an de mandat, în perioada aprilie – iulie 2024, odată cu alegerea deputaţilor în Parlamentul European. Comasarea alegerilor a fost propusă de deputaţii FIDESZ şi ai Partidului Popular Creştin Democrat (KDNP), care au motivat această iniţiativă prin necesitatea reducerii cheltuielilor. Totodată, de la 1 ianuarie, denumirea de judeţ se va schimba în cea de comitat.

 În expunerea de motive se precizează că, începând cu fondarea statului maghiar şi până în 1949, comitatele au fost unităţile adiminstrativ-teritoriale ale Ungariei. „Prin utilizarea expresiei comitat se va evidenţia mai bine că elementul central al structurii statului este suveranitatea naţională, care contribuie la protejarea valorilor fundamentale ale civilizaţiei europene” – au precizat legiuitorii ungari.

Parlamentul maghiar a aprobat modificări constituţionale pe baza cărora liderii regionali vor fi numiţi „conţi”, iar regiunile lor vor deveni „districte ale castelului”. Guvernul naţionalist Fidesz a anunţat că încearcă pe această cale să readucă în actualitate termenii şi tradiţiile istorice, abolite de regimul comunist postbelic. Un partid de opoziţie, Coaliţia Democrată, a transmis că Ungaria „înaintează spre trecut” şi că are acum lorzi, notează BBC.

Parlamentul Ungariei susţine că actualele tratate europene „nu sunt o bază adecvată de cooperare într-o perioadă de crize”

Parlamentul ungar a mai adoptat marţi o rezoluţie ce reflectă poziţia Ungariei în dezbaterea privind viitorul UE. În acest document, Budapesta susţine că actualele tratate europene „nu sunt o bază adecvată de cooperare într-o perioadă de crize” şi propune, printre altele, includerea protejării minorităţilor etnice în tratatele UE, transformarea Comisiei Europene într-o instituţie neutră politic şi ideologic şi crearea unei armate europene.

Ca urmare a războiului din Ucraina şi deciziilor „pripite” ale Uniunii Europene de a impune sancţiuni Rusiei, blocul comunitar se confruntă cu o perioadă de „crize şi incertitudini”, notează parlamentarii ungari în rezoluţia adoptată cu 130 de voturi pentru, 50 împotrivă şi 7 abţineri, relatează MTI.

Legislativul de la Budapesta propune ca tratatele europene să recunoască rădăcinile creştine ale Europei şi cultura acesteia, iar toate naţiunile să poată decide cu cine doresc să trăiască, referire la opoziţia Ungariei faţă de primirea migranţilor.

Parlamentul ungar reafirmă şi opoziţia sa faţă de obiectivului unei „uniuni tot mai strânse” şi cere să-i fie interzis blocului comunitar să contracteze noi împrumuturi, după cele angajate de Comisia Europeană în numele statelor membre pentru finanţarea planului european de relansare.

De asemenea, Comisia Europeană trebuie să fie o instituţie neutră din punct de vedere politic şi ideologic, mai notează parlamentarii ungari în rezoluţia lor.

În schimb, ei pledează pentru constituirea unei armate europene comune.

Rezoluţia Budapestei mai propune delegarea europarlamentarilor de către parlamentele naţionale ale statelor UE şi ca protejarea drepturilor minorităţilor etnice să fie înscrisă în tratatele europene.

În fine, parlamentarii ungari cer în document consolidarea perspectivei de integrare europeană a statelor din zona Balcanilor Occidentali.

Budapesta vrea să ajungă la un acord cu Comisia Europeană pentru deblocarea fondurilor până la finalul lunii august

Ungaria îşi propune să ajungă la un acord cu Comisia Europeană pentru a debloca fonduri europene de miliarde de euro până la finalul lunii august, a declarat marţi secretarul de stat ungar pentru afaceri europene, Janos Boka, potrivit Reuters.

Comisia Europeană amână aprobarea transferurilor către Budapesta pentru cele 5,8 miliarde de euro reprezentând granturi din fondul special de relansare al UE, din cauza îngrijorărilor vechi privind statul de drept.

Bruxellesul susţine că, în afară de pluralismul media şi de independenţa justiţiei, Ungaria are de asemenea o problemă cu corupţia şi există riscul ca inclusiv fondurile regulate de la UE din bugetul comunitar pe perioada 2021-2027 trimise Budapestei să fie cheltuite necorespunzător.

Prin urmare, CE a amânat semnarea aşa-numitului acord de parteneriat cu Ungaria, care detaliază modul în care ar urma să fie cheltuiţi banii europeni prin management comun UE-Ungaria în bugetul pentru 2021-2027, ceea ce înseamnă blocarea altor 21 de miliarde de euro.

Pentru a spori presiunea, executivul european şi-a folosit noile puteri pentru a investiga riscurile în legătură cu bugetul UE, mai exact aşa-numitul mecanism de condiţionalitate, în aprilie, luând măsuri împotriva Budapestei care ar putea oficializa suspendarea plăţilor UE.

În iunie, oficiali ungari de rang înalt au spus că sunt pregătiţi să obţină un acord cu Bruxellesul, iar Budapesta afirmă că de atunci s-au înregistrat progrese în negocieri.

"Negocierile cu Comisia au intrat într-o nouă fază. Obiectivul Ungariei este de a finaliza toate chestiunile restante în privinţa condiţionalităţilor bugetare până la sfârşitul lunii august", a declarat Janos Boka.

"Dacă reuşim să încheiem toate chestiunile restante în privinţa condiţionalităţilor bugetare, atunci ne aşteptăm, pe această bază, la o finalizare rapidă a negocierilor privind PRR (Planul de Relansare şi Rezilienţă) şi bugetul UE", a afirmat el.

Mai multe - Europa

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite