UE coordonează cu SUA următorul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Este vizat Nord Stream
0Guvernul german sprijină noile sancțiuni propuse de Uniunea Europeană, care sunt coordonate cu administrația americană, a declarat pe 19 mai purtătorul de cuvânt al executivului de la Berlin, Stefan Cornelius.

Aceste sancțiuni ar include măsuri care vizează gazoductele Nord Stream, a adăugat Cornelius, citat de Kyiv Independent.
„Guvernul federal sprijină elementele care afectează Nord Stream”, a spus el, ca reacție la anunțul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind un nou set de măsuri punitive. Cornelius a mai adăugat că participarea Washingtonului la un astfel de pachet este „foarte centrală”.
„Cancelarul (Friedrich) Merz colaborează cu partenerii europeni și americani pentru impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei”, a spus Cornelius, adăugând că „intenția acestor sancțiuni este obținerea unui acord din partea Rusiei pentru o încetare necondiționată a focului”.
Ursula von der Leyen a cerut noi sancțiuni împotriva Rusiei după ce președintele Vladimir Putin a refuzat să participe la negocierile de pace Ucraina-Rusia desfășurate la Istanbul. Noul pachet ar urma să includă sancțiuni împotriva gazoductelor Nord Stream 1 și 2, noi listări ale navelor din „flota-fantomă” a Rusiei, un plafon mai redus pentru prețul petrolului și măsuri suplimentare care să vizeze sectorul financiar rus.
Absența liderilor de top ai Rusiei de la negocierile de la Istanbul – propuse chiar de Kremlin, dar la care au fost trimiși doar reprezentanți de rang inferior – a fost văzută drept un semnal clar că Moscova nu este dispusă să participe la discuții substanțiale.
Anterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, alături de liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei și Poloniei, au promis impunerea unor sancțiuni suplimentare dacă Rusia nu va accepta propunerea lor pentru o încetare necondiționată a focului timp de 30 de zile.
Săptămâna trecută, statele membre ale UE au convenit asupra celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni, care a vizat în principal „flota-fantomă” a Rusiei, dar a fost criticat pentru că nu ar fi „atât de dur pe cât ar trebui”.
Deși Nord Stream 2 nu a fost niciodată activat, iar Nord Stream 1 a fost oprit după presupusul act de sabotaj din 2022, sancțiunile asupra acestor gazoducte ar avea o valoare simbolică importantă. Ele ar închide și eventualele portițe legale și ar preveni tentative viitoare de relansare a exporturilor energetice rusești către Europa.
Mass-media a relatat anterior că persoane apropiate Moscovei au contactat administrația Trump pentru a discuta posibilitatea redeschiderii gazoductelor Nord Stream – un pas care ar necesita acordul țărilor europene.
La Washington, Senatul SUA pregătește un răspuns propriu față de tergiversările Rusiei. Parlamentarii americani au avansat un proiect de lege intitulat „Russian Sanctions Act of 2025”, care include măsuri radicale, precum tarife de 500% pentru țările care continuă să cumpere produse energetice rusești. Cel puțin 72 de senatori sprijină deja acest proiect.
Liderii europeni sunt așteptați, de asemenea, să îl contacteze telefonic pe președintele american Donald Trump înaintea convorbirii planificate cu Vladimir Putin, tot pe 19 mai. Trump a lansat în repetate rânduri ideea unor sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei pentru a o presa să accepte un acord de pace, dar până acum nu a trecut la fapte.
Trump a anunțat că va vorbi cu Putin pe 19 mai, iar ulterior va purta o discuție telefonică și cu Zelenski. Liderul de la Casa Albă și-a exprimat speranța că aceste convorbiri vor duce la un armistițiu – o măsură pe care Kremlinul a refuzat-o constant de când SUA au propus, în martie, o încetare a focului pentru 30 de zile.