Donald Trump își pierde răbdare cu Rusia, susține președintele Finlandei. Cei doi lideri occidentali au discutat la telefon
0Donald Trump începe să-și piardă răbdarea cu Vladimir Putin, a declarat președintele Finlandei, Alexander Stubb, după o conversație îndelungată cu omologul său american.

Stubb a precizat că Trump și Putin, care urmează să aibă o convorbire telefonică luni, nu trebuie să decidă soarta Ucrainei în absența președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, transmite The Guardian.
El a adăugat că, în funcție de cum va decurge discuția telefonică, este posibil ca senatorii americani Lindsey Graham și Richard Blumenthal să introducă în Congres, chiar săptămâna aceasta, un pachet de sancțiuni menit să destabilizeze economia Rusiei. Stubb este în contact aproape zilnic cu Graham, care descrie pachetul de sancțiuni ca fiind „zdrobitor”.
La o conferință de securitate desfășurată în Estonia, Stubb a afirmat: „Dacă ar fi să sintetizăm, am putea spune că Zelenski este răbdător, iar președintele Trump începe să fie nerăbdător – dar în direcția bună, adică spre Rusia.”
Stubb a spus că simpla amenințare cu sancțiuni, chiar fără implementarea lor imediată, nu subminează credibilitatea Occidentului, atâta timp cât îl face pe Putin să reacționeze.
Se așteaptă ca Graham, care a discutat despre pachetul său de sancțiuni cu miniștrii de externe europeni săptămâna trecută, să modifice proiectul astfel încât să vizeze companiile străine care importă energie din Rusia. Graham, un aliat fidel al lui Trump, prezintă sancțiunile ca un complement al politicii tarifare a fostului președinte, nu ca o alternativă.
Pachetul inițial prevedea impunerea unor tarife vamale de 500% pentru bunurile provenite din țările care continuă să facă comerț energetic cu Rusia – o abordare radicală, similară cu politica comercială a lui Trump din timpul mandatului său, dar ulterior abandonată.
Stubb a subliniat că orice contact european cu Putin ar trebui să se desfășoare prin intermediul formatului E3 – Marea Britanie, Franța și Germania. „La nivel înalt nu ar trebui să acționăm pe cont propriu”, a spus el.
Stubb, unul dintre puținii lideri europeni care au acces direct la Trump, a afirmat că își folosește influența pentru a-l convinge pe fostul președinte să-și reevalueze percepția despre puterea economică și militară a Rusiei.
La conferința de securitate Lennart Meri din Tallinn, el a dezvăluit că, în discuția sa de sâmbătă cu Trump, a încercat să-i explice că Rusia nu mai este o mare putere, „cel puțin nu din punct de vedere economic”.
„Este mai mică decât Italia, ușor mai mare decât Spania (ca economie). Din punct de vedere militar, în urmă cu trei ani a încercat să nege suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Anul acesta a avansat cu mai puțin de un punct procentual. Rata dobânzii e peste 20%, iar rezervele valutare sunt epuizate. Așadar, nu mai poate fi considerată o mare putere. Acestea sunt mesajele care trebuie transmise. Nu e un joc ușor, dar trebuie să continuăm să implicăm administrația americană.”
Matthew Whitaker, ambasadorul SUA la NATO, a declarat la conferință că SUA rămâne un aliat al Europei, dar a avertizat că prezența militară americană pe continent va fi redusă. „Președintele Trump a spus clar: destul, asta se va întâmpla și se va întâmpla acum”, a spus el.
„Va fi o retragere ordonată, dar nu mai avem răbdare pentru amânări. Trebuie doar să gestionăm consecințele practice.”
Amânarea anunțului privind retragerea trupelor americane până după summitul NATO de luna viitoare va îngreuna planificarea capacităților defensive.
Radosław Sikorski, ministrul de externe al Poloniei, a fost unul dintre numeroșii lideri europeni care au recunoscut că reechilibrarea cheltuielilor de apărare între Europa și SUA era de mult necesară. El s-a declarat recunoscător lui Trump. A amintit ce a spus amiralul japonez Isoroku Yamamoto despre americani, după atacul de la Pearl Harbor – „Am trezit un uriaș adormit” – și a adăugat: „Putin a trezit și el uriașul. Nu are încă idee cât de costisitor va fi acest lucru. De când Trump a venit la putere, noi (NATO) ne-am dublat cheltuielile de apărare. Suntem la 2% din PIB.
La următorul summit NATO, ținta va fi de 3,5% pentru apărare dură și 1,5% pentru apărare civilă și cibernetică. Când vom atinge aceste obiective, vom depăși Rusia cu mult. Ca europeni, chiar și fără SUA, cheltuim deja de două ori și jumătate mai mult decât Rusia pe timp de pace, comparativ cu ce cheltuie ea pe timp de război. Tot ce trebuie e să folosim mai eficient acești bani, pe baza lecțiilor învățate din Ucraina, și apoi să avem voința de a forma o forță de luptă reală. Ar trebui să fim recunoscători SUA pentru că spune lucrurilor pe nume.”
Stubb a mai spus că, în discuțiile sale cu administrația SUA, nimeni nu a menționat o eventuală retragere a Statelor Unite din NATO și că este în interesul Americii să aibă aliați în cadrul alianței.
Alar Karis, președintele Estoniei, a dezvăluit că a stat timp de două ore lângă Trump la funeraliile Papei de la Roma și că fostul președinte i-a spus: „Nu-ți face griji, ești în siguranță.”
Totuși, diplomații avertizează că summitul NATO ar putea genera tensiuni serioase privind strategia față de Rusia, europenii dorind să sublinieze că Rusia reprezintă o amenințare pe termen lung, indiferent de eventualul acord în Ucraina. Nu este încă clar în ce calitate va participa Zelenski la summit. Prezența sa este considerată esențială de către liderii care nu vor ca un acord de pace să excludă posibilitatea aderării Ucrainei la NATO.