Ucraina a sistat importurile de gaze din Rusia. Europa ar putea avea probleme cu aprovizionarea, în prag de iarnă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ucraina a sistat încă de sâmbătă importurile de gaze din Rusia, a indicat luni agenţia ucraineană de presă UNIAN, cu referire la un anunţ făcut de Nikolai Orlov, directorul adjunct al Departamentului de control al sectorului energetic rus.Sistarea importurilor pune în pericol tranzitul gazelor ruseşti spre Europa pe timpul iernii, avertizează un expert rus.

Ucraina nu mai cumpără gaz rusesc, scrie presa de la Moscova şi Kiev, care menţionează că livrările au fost sistate la sfârşitul săptămânii trecute.

Potrivit BBC, care citează Dispeceratul energetic central din Rusia, în octombrie, Ucraina a primit 3,2 miliarde de metri cubi de gaz sau aproximativ 104 milioane de metri cubi pe zi. În zilele de 6 şi 7 noiembrie, volumul s-a redus până la 9 milioane de metri cubi, iar în ziua următoare Kievul ar fi încetat să mai facă achiziţii.

Presa din Rusia speculează că sistarea importurilor ar putea avea legătură cu întrevederea secretă dintre preşedintele Rusiei şi cel al Ucrainei, care a avut loc sâmbătă. Cei doi lideri s-au întâlnit la Moscova, iar confirmarea a venit abia luni, de la secretarul de presă al lui Vladimir Putin.

„Ucraina a sistat achiziţionarea de gaze naturale din Rusia, în contextul în care la începutul lunii cumpăra aproximativ 9 sau 10 milioane de metri cubi de gaze zilnic", ceea ce era de zece ori mai puţin decât volumul mediu pe zi cumpărat înainte, a indicat oficialul ucrainean.

Societatea ucraineană Naftogaz a refuzat luni seara să confirme pentru agenţia rusă de presă ITAR-TASS sistarea completă a importurilor de gaze din Rusia. „Nici nu infirmăm, nici nu confirmăm“, s-a limitat să afirme un purtător de cuvânt al companiei.

Decizia Kievului ar putea provoca perturbări în tranzitul de gaze naturale via Ucraina în direcţia Europei, a avertizat, în acest context, Aleksei Grivaci, directorul general adjunct al Fundaţiei ruse pentru securitatea energetică naţională.

Potrivit acestuia, Kievul prelevează gaze din depozitele subterane, situaţie care pune în pericol tranzitul de gaze ruseşti spre Europa pe timpul iernii.

„Evident, ucrainenii iau acum gaze din depozitele subterane. Cât mai e cald, acest lucru este posibil, dar situaţia respectivă creează riscuri suplimentare pentru tranzitul de gaze, de exemplu în luna februarie sau în perioadele de răcire accentuată a vremii“, a declarat Grivaci, citat de ITAR-TASS.

Vicepremierul ucrainean însărcinat cu energia, Iuri Boiko, a declarat recent că Ucraina a început încă din luna octombrie să utilizeze gazele stocate în rezervele subterane pentru a-şi satisface nevoile naţionale. Or, aceste rezerve sunt necesare pentru asigurarea continuităţii tranzitului de gaze ruseşti în Europa în perioadele de vârf din timpul sezonului rece.

De altfel, Iuri Boiko avertizase recent că Ucraina nu va mai ajuta Rusia să asigure continuitatea tranzitului de gaze spre consumatorii europeni ai Gazpromului în perioadele de vârf ale iernii, în cazul în care Moscova va continua să aibă o „abordare formală“ în rezolvarea problemelor legate de gaze în raport cu Kievul.

La 7 noiembrie, agenţia de presă ucraineană Unian relata că societatea Naftogaz urmează să achite companiei ruse Gazprom 15 milioane de dolari pentru gazele livrate în luna octombrie. În acelaşi timp, purtătorul de cuvânt al gigantului rus de gaze, Serghei Kuprianov, declarase în aceeaşi zi că Ucraina datorează pentru livrările din luna octombrie circa 1,355 miliarde de dolari. Dar Ucraina mai are de plătit restanţele pentru luna august, scrie presa rusă.

Pe fondul acestui război al declaraţiilor şi al restanţelor ucrainene la consumul de gaze ruseşti, preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a efectuat o vizită la sfârşitul săptămânii trecute la Moscova, unde s-a întâlnit cu omologul său rus Vladimir Putin, pentru a doua oară în ultimele săptămâni. Nu se ştie ce au discutat cei doi lideri, însă analiştii presupun că problema gazelor a ocupat un loc important pe agenda convorbirilor şi probabil că Putin a făcut presiuni pentru ca Ucraina sa nu semneze la sfârşitul acestei luni, la Vilnius, acordul de ascociere şi cel de liber schimb cu UE.

În ultimii ani, Ucraina a cumpărat de la Gazprom un volum mult mai mic de gaz decât era obligată de contractul încheiat. Conform prevederilor din contractul după schema „ia sau plăteşte”, ea este pasibilă de sancţiuni, iar în cazul neachitării datoriilor de trecerea la sistemul de plată în avans.

Tocmai din cauza faptului că Ucraina nu a achiziţionat cantitatea necesară de gaz, în ianuarie anul curent, Ucrainei i s-a înaintat o factură de 7 miliarde de dolari. Autorităţile ucrainene au declarat că nu au de gând să plătească şi nu au plătit. Din datoria de 882 de milioane de dolari pentru luna august s-a plătit doar 20%.

În prezent, Ucraina încearcă să diversifice livrările de gaze. De asemenea, ţara poartă negocieri cu Rusia în legătură cu reducerea preţului la gaz şi revizuirea contractului pe care îl consideră înrobitor. Începând cu 9 noiembrie, Ucraina a sistat achiziţionarea de gaz de la Gazprom.
 

citeşte şi :

Europa se obligă la solidaritate cu Ucraina

România are o grijă deosebită pentru ca Ucraina să devină membru al comunităţii europene. Dincolo de interesul rezultat din drepturile europene ale comunităţilor româneşti din acest stat, vorbim de un vecin ce oferă o perspectivă economică extrordinară, iar noi am fi principalii beneficiari.

SUA salvează Ucraina: holdingul Frankling Templeton a cumpărat 20% din datoria guvernului de la Kiev

Fondul american de investiţii Franklin Templeton a devenit cel mai mare creditor al Ucrainei, după ce a acumulat titluri de stat în valoare de 5 miliarde de dolari, reprezentând aproape 20% din obligaţiunile guvernamentale ucrainiene aflate în circulaţie pe piaţa externă.

Eliberarea Iuliei Timoşenko, biletul Ucrainei pentru Europa

Eliberarea fostului premier ucrainean, cerinţă de bază impusă de Bruxelles pentru semnarea de către Kiev a Acordului de Asociere cu UE.

Ianukovici chemat de urgenţă la Moscova, de către Putin

Armenia a renunţat de curând la traseul european, în urma unor întâlniri repetate avute la Moscova între preşedintele acestei ţări şi Vladimir Putin. Miza Europei pentru noua extindere este însă Ucraina, şi iată că Ianukovici a plecat pentru a treia oară în ultimele două săptămâni la Moscova.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite