Triunghiul de la Lublin: Zelenski le transmite Minskului şi Moscovei să nu ameninţe cu arme nucleare. Duda denunţă un „şantaj” al Rusiei

0
0
Andrzej Duda (stânga), Volodimir Zelenski (centru) şi Gitannas Nauseda la conferinţa de presă din marja summitului din 2021 al Triunghiul de la Lublin FOTO EPA-EFE
Andrzej Duda (stânga), Volodimir Zelenski (centru) şi Gitannas Nauseda la conferinţa de presă din marja summitului din 2021 al Triunghiul de la Lublin FOTO EPA-EFE

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a transmis Minskului şi Moscovei „să nu se joace” cu pericolul armelor nucleare şi a cerut „sancţiuni preventive” împotriva Rusiei, care ameninţă din nou cu o acţiune militară.

„Am auzit de multe ori despre desfăşurări de arme nucleare pe teritoriul Crimeei, ocupată temporar, acum auzim informaţii despre Belarus. Cu astfel de lucruri nu te joci”, a declarat Volodimir Zelenski într-o conferinţă de presă susţinută luni în marja summitului Triunghiul de la Lublin, care a avut loc la reşedinţa prezidenţială Sinegor, în Munţii Carpaţi.

Zelenski a cerut impunerea unor „sancţiuni preventive” împotriva Rusiei, pentru a descuraja viitoare agresiuni ale acesteia asupra Ucrainei.

„Obiectivul nostru comun este să oprim ameninţarea dinspre Rusia, să protejăm Europa de politica agresivă a Rusiei”, a adăugat şeful statului ucrainean.

Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a calificat, la rândul său, drept un „şantaj” şi un „ultimatum” lista de solicitări cu „garanţii juridice de securitate” adresată Washingtonului de către Moscova.

„Mă opun ideii de a face concesii Rusiei. Rusia este cea care trebuie să dea înapoi. Nu trebuie să acceptăm un asemenea şantaj şi ultimatum”, a declarat Duda.

Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a avertizat că vor exista „consecinţe grave” pentru Rusia dacă va încerca să impună „linii roşii” unor state independente.

Triunghiul de la Lublin a fost fondat în 2020 de Lituania, Polonia şi Ucraina pentru a susţine aspiraţia celei din urmă ţări la aderarea în Uniunea Europeană şi restabilirea integrităţii sale teritoriale, sfâşiate în 2014 de Rusia prin anexarea Crimeei şi încurajarea rebeliunii separatiştilor proruşi din regiunile Doneţk şi Luhansk.

Cei trei şefi de stat au semnat o declaraţie comună de cooperare în domeniile securităţii, prevenirii migraţiei ilegale şi combaterii dezinformării.

Duda şi Nauseda şi-au reconfirmat sprijinul pentru Ucraina, la frontierele căreia sunt mobilizaţi circa 120.000 de soldaţi ruşi.

Presiuni şi ameninţări dinspre Moscova

După ce a comasat trupe la graniţa cu Ucraina, Rusia a formulat o serie de propuneri menite să-i asigure, spune ea, securitatea. O propunere este oprirea extinderii NATO. Anterior, preşedintele rus Vladimir Putin catalogase includerea Ucrainei în NATO drept o „linie roşie”.

Capitalele occidentale şi NATO au respins această propunere, fiind considerată „inacceptabilă” şi un „şantaj”. Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg i-a transmis deja Rusiei să nu-şi impună voinţa asupra unui stat independent şi să nu se întoarcă la logica sferelor de influenţă.

Moscova mai cere NATO să nu desfăşoare niciun fel de activitate militară (crearea de baze, utilizarea infrastructurilor etc.) în Ucraina, Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală, iar SUA şi Rusia să renunţe fiecare la instalarea  de rachete cu rază scurtă şi intermediară de acţiune în amplasamente de unde pot lovi cealaltă parte şi să dezafecteze orice infrastructură militară deja existentă pentru amplasarea unor asemenea arme.

Moscova a cerut Washingtonului să înceapă imediat negocierile asupra acestor propuneri şi a insistat luni că doreşte un răspuns urgent, acuzând totodată SUA că tergiversează iniţierea tratativelor şi ameninţând cu o acţiune militară.

Washingtonul a anunţat că va discuta cu Moscova abia după consultarea aliaţilor, dar partea rusă mizează pe creşterea presiunilor prin propagandă diplomatică, cu mesaje în cascadă, transmise pe canale de pe diferite trepte.

„Dialogul trebuie să fie serios şi toţi din NATO înţeleg perfect că în pofida puterii lor trebuie adoptate măsuri politice concrete. În caz contrar alternativa este un răspuns militar şi tehnico-militar din Rusia”, a declarat Konstantin Gavrilov, un diplomat rus aflat în post la Viena, citat de RIA Novosti. O declaraţie în acest sens fusese făcută cu o săptămână mai devreme de viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov.

De la Kremlin, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, încearcă să mărească miza cu posibilitatea amplasării unor arme nucleare în Belarus.

„Nu este un secret pentru nimeni că, fără îndoială, amplasarea a tot felul de tipuri de arme (ale NATO) la frontierele noastre, (arme) ce pot reprezenta o ameninţare pentru noi, va necesita adoptarea unor paşi corespunzători pentru a echilibra situaţia. Aici sunt posibile tot felul de variante”, a declarat Peskov, citat de agenţia de presă TASS.

Anterior, reprezentantul pentru afaceri externe al regimului Lukaşenko, Vladimir Makei, a declarat că Rusia ar putea instala arme nucleare în Belarus în cazul în care NATO va amplasa arme nucleare în Polonia.

În timp ce Rusia provoacă şi răspândeşte o retorică a înarmării, inclusiv cu arme nucleare, NATO dă asigurări că nu intenţionează să desfăşoare rachete nucleare cu rază medie de acţiune în Europa. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reamintit părţii ruse că ea este cea care a încălcat ani la rând Tratatul INF, privind forţele nucleare cu rază intermediară de acţiune, denunţat în prezent atât de Rusia, cât şi de SUA, iar NATO nu intenţionează să procedeze în mod similar. Ţinând cont de sistemele cu încărcătură nucleară desfăşurate de ruşi în Europa, Stoltenberg afirmă că orice propunere din partea Moscovei pentru un moratoriu „nu este credibilă”.

Mai multe - Europa

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite