Transnistria: KGB-ul muşamalizează protestele de sâmbătă. Şevciuk promite că Rusia va trimite banii de pensii săptămâna viitoare
0
Regimul separatist din Transnistria încearcă să muşamalizeze protestele care au avut loc sâmbătă în Tiraspol, unde câteva zeci de persoane au protestat pentru a-şi cere subvenţiile şi ajutoarele financiare livrate lunar de Rusia care, de la începutul acesui an, n-au mai fost acordate. Liderul separatist Evgheni Şevciuk a apărut sâmbătă seară la postul local de televiziune şi a promis oamenilor că banii de la ruşi vor ajunge marţi.
Câteva zeci de pensionari au ieşit sâmbătă în centrul Tiraspolului, capitala regiunii separatiste Transnistria din Republica Moldova, echipaaţi cu steaguri ruseşti şi portrete ale preşedintelui Vladimir Putin.
Manifestanţii sunt nemulţumiţi de faptul că Moscova nu le-a mai livrat „sporurile” de pensie, bani pe care ruşii îi livrează sub formă de „ajutor umanitar” regiunii separatiste, dar şi de scumpirea tarifelor pentru transportul în comun şi creşterea preţurilor la alimente. Protestatarii au denunţat „comportamentul egoist” al liderilor separatişti, potrivit portalului de ştiri moldova.org.
Practic, principala nemulţumire a protestatarilor - majoritatea pensionari - este că de câteva luni nu au mai primit „sporul de pensie”, o subvenţie pe care o primesc lunar din partea regimului separatist, pe lângă pensiile pe care le primesc şi care sunt plătite de autorităţile de la Chişinău.
„Sporul de pensie” este doar una dintre subvenţiile prin care regimul separatist îşi cumpără susţinerea locuitorilor, pe lângă subvenţiile pentru gaze şi locuinţă. Toţi aceşti bani vin de la ruşi, sub formă de „ajutoare umanitare” care ajung, anual, la valoarea aproximativă de 100 de milioane de dolari.
Anul acesta, pentru prima dată de la războiul din 1992, când Transnitria a încetat să mai recunoască autoritatea Chişinăului, Rusia nu a mai livrat aceste ajutoare umanitare, notează presa rusă, potrivit portalului de ştiri unimedia.info. Protestul a fost iniţiat de Anatolie Durin, membru al aşa-zisului Soviet Suprem de la Tiraspol.
Protestele „compromit reputaţia internaţională a Transnistriei”
Jurnalistul local Serghei Ilicenco (foto dreapta), care a filmat evenimentele din centrul Tiraspolului, a publicat imaginile şi pe contul său de Fcaebook, în aceeaşi zi. La scurt timp după ce a ajuns acasă de la proteste, povesteşte acesta tot pe reţeaua de socializare, un grup de persoane îmbrăcate în civil l-au vizitat şi i-au cerut să şteargă imaginile postate.
Jurnalistul scrie că persoanele erau membri ai KGB-ului transnistrean, alături de care se afla şi Dmitri Levşin, un reprezentant al aşa-zisului minister de interne al regiunii separatiste. Bărbaţii i-au cerut jurnalistului să şteargă imaginile pe motiv că ele „compromit reputaţia internaţională a Transnistriei”, transmite moldova.org.
Atunci când Ilicenco a refuzat să şteargă informaţiile despre proteste, KGB-iştii au încercat să-l convingă. „La miting au fost 30% criminali, iar aceştia, în combinaţie cu steagurile ruseşti şi portretul lui Putin pot dăuna imaginii Transnistriei, reputaţiei sale internaţionale. Şi pentru asta trebuie să şterg tot ce a rămas de la protest. În interesele Transnistriei. Voluntar”, povesteşte jurnalistul. Până la urmă, pierzându-şi răbdarea, bărbaţii l-au ameninţat că vor şterge chiar ei imaginile, moment în care jurnalistul a ieşit pe scara blocului în care locuieşte şi a început să strige după ajutor. La apariţia vecinilor, bărbaţii au plecat.
Separatiştii transnistreni, în incapacitate de plată
Regimul prorus de la Tiraspol nu a mai putut achita nici salariile bugetarilor care lucrează pentru administraţia separatistă. Elena Ghirjul, aşa-zisul ministru de Finanţe al Transnitriei, a anunţat că „din cauza nivelului scăzut al încasărilor la bugetul de stat, autorităţilor nu vor putea să onoreze la timp obligaţiile salariale”. Deja, în raioanele Slobozia, Grigoriopol, Dubăsari şi Camenca din regiunea separatistă au fost înregistrate întârzieri la plata salariilor.
Veniturile mult mai scăzute în bugetul separatiştilor este motivat printr-o scădere accentuată a comerţului extern. În prima lună a anului, veniturile administraţiei s-ar fi ridicat la 16 milioane de ruble transnistrene, doar 25% din suma încasată în ianurie 2014. Veniturile înregistrate de separatişti din comerţ extern au scăzut de 13 ori, susţine moldova.org.
Anual, administraţia separatistă rulează un deficit bugetar de peste 400 de milioane de dolari, potrivit unimedia.info.
Şevciuk promite că banii de la ruşi ajung marţi
Liderul separatist de origine ucraineană Evgheni Şevciuk a încercat să calmeze spiritele după proteste, printr-o apariţie televizată. Şevciuk, liderul aşa-zisului Soviet Suprem al Transnistriei, a promis că „ajutoarele umanitare” acordate de Rusia vor ajunge în Transnistria săptămâna viitoare. Şevciuk a dat asigurări că banii vor fi direcţionaţi cu prioritate către pensionari, care nu au primit „sporurile de pensie” aferente lunii ianuarie şi februarie.
Tranşa care va fi livrată săptămâna viitoare va acoperi plata „sporurilor de pensie” pentru prima jumătate a acestui an, a mai spus Şevciuk.
Ruşii, nemulţumiţi plimbările lui Şevciuk cu avionul
Moscova ar fi suspendat „ajutoarele umanitare” din cauza nemulţumirilor legate de zborurile charter pe care Evgheni Şevciuk le-a efectuat în ultimele luni, scria la sfârşitul lui ianuarie publicaţia rusă „Nezavisimaia gazeta”, citând o sursă anonimă din cadrul Sovietului Suprem de la Tiraspol. Totodată, jurnaliştii ruşi au amintit despre criza financiară cu care se confruntă Rusia, căderea rublei şi veniturile în scădere la buget, în contextul sancţiunilor internaţionale aplicate de SUA şi UE asupra Rusiei ca urmare a agresiunii din Ucraina.
„Nezavisimaia gazeta” a amintit şi despre datoria de cinci miliarde de dolari pe care regiunea separatistă Transnistria o are la Gazprom pentru gazele naturale livrate de-a lungul anilor.
Deşi dependentă economic de Rusia, Transnistria exportă mai mult în UE decât în Rusia. Peste 70% din exporturile Transnistriei merg către UE, Moldova şi Ucraina şi doar 19% iau calea Federaţiei Ruse.
În ciuda zvonurilor că societăţile din Transnistria nu vor mai putea exporta în UE după semnarea acordului de asociere şi liber schimb între Moldova şi UE, acordul semnat la sfârşitul lunii iunie 2014, facilitează, de fapt, livrările externe.
În prezent, companiile din regiunea transnistreană beneficiază de preferinţe comerciale autonome, care rămân în vigoare până la sfârşitul anului 2015. Practic, piaţa s-a deschis asimetric, în favoarea Transnistriei: companiile de aici pot doar exporta în UE fără niciun cost adiţional, în timp ce producătorii din UE nu au acces liber la piaţa autohtonă.
După 2015, situaţia va fi analizată şi, dacă vor fi întrunite condiţiile pentru implementarea acordului de liber-schimb, exporturile vor beneficia de acces liber la piaţa UE. Chiar dacă aceste condiţii nu vor fi întrunite, exporturile din Transnistria către UE vor beneficia în continuare de regimul clauzei „naţiunii celei mai favorizate” a Uniunii Europene - adică, se vor aplica tarife non-preferenţiale, explică Delegaţia UE în Republica Moldova.
Mai mult, se pare că apropierea de Uniunea Europeană a Republicii Moldova a avut deja beneficii pentru economia locală din zona transnistreană. În primele cinci luni ale anului, valoarea comerţului exterior al Transnistriei a crescut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, ajungând la 990 de milioane de dolari.
În intervalul ianuarie-mai 2014, exporturile Transnistriei au înregistrat o creştere de 60%, ajungând la valoarea de 300 de milioane de dolari.
Prin aşa-zisele „oficii de migraţie” care despart Transnistria de Moldova trez zilnic sute de camioane şi tiruri, jeepuri şi microbuze. E un secret la vedere că prin Transnistria intră şi ies multe. Contrabanda, traficul de droguri şi de persoane care se desfăşoară aici, într-o ţară nerecunoscută şi care oficial nu există, sunt de notorietate.
Moldovenii n-au vamă spre Transnistria – ar însemna să recunoască Republica Moldovenească Nistreană, o fâşie de pământ de 4.000 de kilometri pătraţi pentru care, la 2 martie 1992, au pus mâna pe arme. De cealaltă parte, spre Ucraina, punctul de frontieră are două seturi de vameşi: separatişti transnistreni şi ucraineni. Nici aici moldovenii nu mai deţin controlul.
După războiul din 1992, soldaţii ruşi au rămas în Transnistria drept „forţe pacificatoare”. În Transnistria sunt mobilizaţi câteva mii de soldaţi care acţionează drept „forţe pacificatoare” şi există mai multe depozite de armament, folosite de Armata a XIV-a în perioada sovietică. Totodată, în regiunea cu aproximativ 500.000 de locuitori, dintre care în jur de 35% sunt moldo-români, funcţionează cel puţin o fabrică de armament.
DOCUMENTAR Adevărul despre Unirea cu Moldova
[<a href="//storify.com/elenadumitru/regiunea-separatist-transnistria" target="_blank">View the story "Regiunea separatistă Transnistria" on Storify</a>]
Se încarcă comentariile...
