Summitul NATO din Ţara Galilor. Reproşuri între aliaţi: ne daţi ori nu ne daţi

La summitul Alianţei Nord-Atlantice ce a început, joi, la Newport, Ţara Galilor, reprezentanţii statelor din estul Europei au cerut scut antirachetă şi baze permanente. Cu aceeaşi ocazie, americanii le-au reamintit aliaţilor că trebuie să cotizeze cu 2% din PIB la bugetul NATO.

Reuniunea la nivel înalt ce a început, astăzi, în Ţara Galilor, are încărcătura cea mai mare de la includerea noilor state est-europene în cadrul Tratatului Atlanticului de Nord, prin prisma noilor ameninţări la care s-au văzut expuse după implicarea Rusiei în conflictul din Ucraina.

De altfel, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat, chiar înainte de începerea summit-ului: „Ne confruntăm cu un mediu de securitate schimbat substanţial. Spre Est, Rusia atacă Ucraina”, a declarat Rasmussen în faţa jurnaliştilor.

Întrebat despre planurile preşedintelui rus privind o încetare a focului în estul Ucrainei, Rasmussen a spus că Alianţa salută eforturile pentru ajungerea la un acord de pace, dar şi că ceea ce contează este situaţia din teren“.

Rasmussen: „Este cel mai important Summit NATO din istoria Alianţei”

Membrii Alianţei sunt hotărâţi să sprijine Republica Moldova şi Georgia în Dezvoltarea capacităţii de apărare, inclusiv prin sprijin financiar, fapt ce ar reprezenta un cadru mai favorabil decât a fost formatul Parteneritul pentru Pace în care „s-a pregătit“ România înainte de aderarea la NATO. Potrivit unor oficiali aliaţi, o parte din banii pentru Moldova vor fi relocaţi de la colaborarea NATO-Rusia.

Discuţii aprinse s-au dus şi în cewea ce priveşte cererea Poloniei şi statelor baltice ca sistemul NATO de apărare antirachetă să fie orientat în direcţia Rusiei. „Sistemul nostru este realmente îndreptat către Orientul Mijlociu, astfel că acesta este modul în care el trebuie să facă faţă. Vorbim probabil doar despre circa 48 de rachete interceptoare între Polonia şi România... Rusia are sute şi sute de rachete balistice cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune, astfel că el nu este o ameninţare“', a explicat Lehner.

O altă problemă delicată pe agenda de discuţiilor este cea a banilor.Retragerea treptată din Statul Major Militar Internaţional a unor parteneri de anvergură din Europa a lăsat bugetul Alianţei pe umerii Statelor Unite, care asigură în acest moment aproximativ 70% din cheltuielile financiare şi de logistică ale NATO. Americanii au cerut respectarea protocolului de alocare a 2% din PIB-ul fiecărei ţări membre către Armată.

Până şi Germania alocă doar 1,3% de mai mulţi ani. cativa ani buni, iar concluzia fostului secretar de stat american Robert M. Gates, dupa vizita efectuata in 2011 in Europa, a fost ca europenii isi doresc statutul de tari aflate sub umbrela NATO fara a aloca insa si banii necesari pentru intarirea capacitatilor defensive.

Cererile României

România, reprezentată de Traian Băsescu, vrea forţe navale aliate în Marea Neagră pentru a descuraja Rusia, dar şi centru de comandă al NATO pe teritoriul ţării noastre. Preşedintele Traian Băsescu a anunţat miercuri, imediat după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), că România a aprobat prezenţa unor aeronave de luptă ale NATO pe teritoriul ţării noastre. „Este vorba de aeronave care fac parte din sistemul integrat de apărare al NATO şi care alături de aviaţia română vor asigura poliţia aeriană. Pe teritoriul ţării vor putea staţiona şi 200 de militari - piloţi, mecanici, personal de întreţinere.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, preşedintele României, Traian Băsescu, şi David Cameron, premierul britanic, la Summitul NATO din Ţara Galilor FOTO facebook.com/PresedinteleTraianBasescu

Şeful statului a mai explicat că România va cere o confirmare a dezvoltării sistemului de apărare antirachetă. „Aşteptăm ca acest summit NATO să consemneze progresele şi să confirme dezvoltarea în continuare a sistemului de apărare antirachetă al NATO. Deocamdată, suntem la stadiul la care sistemul este în baza unei înţelegeri bilaterale, România-SUA“, a mai precizat Băsescu.

Poroşenko, la masă cu mai marii NATO

De la stânga la dreapta: Francois Hollande (preşedintele Franţei), Petro Poroşenko (preşedintele Ucrainei), Barack Obama (preşedintele SUA), David Cameron (premierul Marii Britanii), Angela Merkel (cancelarul Germaniei), Matteo Renzi (premierul Italiei) FOTO AP

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko şi liderii SUA, Marii Britanii, Franţei, Germaniei şi Italiei au avut convorbiri joi, la Newport, înainte de deschiderea oficială a summitului NATO, transmite AFP. Liderul de la Kiev i-a informat pe liderii occidentali în legătură cu situaţia din estul Ucrainei şi a discutat cu aceştia planul de reglementare a crizei propus miercuri de preşedintele rus Vladimir Putin.

La masa discuţiilor au luat loc preşedinţii american şi francez, Barack Obama şi François Hollande, cancelarul german Angela Merkel, premierul britanic David Cameron şi premierul italian Matteo Renzi.

Un armistiţiu pentru luptele din estul Ucrainei, anunţat din Ţara Galilor

După întrevedere, Poroşenko a anunţat că un plan pentru un armistiţiu în estul separatist al Ucrainei urmează să fie semnat vineri, la Minsk, şi că NATO îi susţine pe membrii săi care sunt pregătiţi să furnizeze asistenţă militară Ucrainei, relatează AFP.

„Mâine, la Minsk, urmează să fie semnat un document care prevede etapele implementării unui plan de pace pentru Ucraina. Prevederea-cheie a acestui plan este un armistiţiu", a declarat Poroşenko joi, cu ocazia summitului NATO de la Newport.

Şefii autoproclamatelor republici populare Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei s-au declarat gata să dea, vineri, ordin de încetare a focului, cu condiţia ca reprezentanţii Kievului să semneze un plan de reglementare paşnică a conflictului, informează RIA Novosti.

„Suntem gata să ordonăm la 5 septembrie, la 15.00 ora Moscovei, încetarea focului, cu condiţia să se înregistreze un acord şi reprezentanţii Kievului să semneze planul de reglementare paşnică a conflictului“, se spune într-un comunicat comun semnat de cei doi pretinşi lideri ai autoproclamatelor republici populare Doneţk şi Lugansk, Aleksandr Zaharcenko şi Igor Plotniţkii.

Agenţia Unian informează că statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice vor contribui la modernizarea sistemului de comunicaţii al armatei ucrainene.

Cel mai probabil, proiectul va fi implementat în această toamnă, iar finanţarea va fi asigurată din fondul de încredere, creat în timpul unei reuniuni a comisiei Ucraina - NATO la nivel de miniştri de Externe pe 25 iunie 2014, potrivit agentiei Unian.Responsabilă de implementarea acestui proiect este Marea Britanie.

NATO aşteapă cerea Irakului pentru a pune umărul la lupta împotriva Statului Islamic

Alianţa Nord-Atlantică ar fi pregătită să examineze serios o eventuală cerere de ajutor din partea Irakului, în lupta împotriva insurgenţilor din gruparea Statul Islamic, a declarat joi secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, citat de AFP.

„Nu am primit nici o cerere", dar „sunt sigur că dacă Guvernul irakian al solicita ajutorul NATO, acest lucru ar fi examinat serios de aliaţi", a declarat Rasmussen la sosirea la Newport, în Marea Britanie, unde se deschide joi summitul organizaţiei.

Amintind că NATO a trimis o misiune de antrenament şi formare în Irak până în 2011, el a precizat că o astfel de misiune ar putea fi reactivată dacă Guvernul irakian ar cere acest lucru.

„Comunitatea internaţională are obligaţia de a stopa progresul Statului Islamic", o organizaţie ultraradicală care încearcă să înfiinţeze un califat în zona dintre Irak şi Siria, a declarat Rasmussen.