Summit-ul aliaților Ucrainei de la Paris s-a încheiat. Ce s-a angajat să facă România? LIVE TEXT
0Președintele francez Emmanuel Macron găzduiește, joi, 27 martie, la Paris un nou summit centrat pe Ucraina, dar întrebarea care rămâne nerezolvată este: poate Europa, cu Franța în frunte, să sprijine Kievul aflat în plin război, în condițiile în care Statele Unite se retrag treptat?
UPDATE 19.22 Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat joi că reuniunea de la Paris a aliaţilor Kievului a servit la desemnarea preşedintelui francez, Emmanuel Macron, şi a premierului britanic, Keir Starmer, ca reprezentanţi ai Europei.
"Astăzi, noi toţi cei din Europa am convenit că Europa va fi reprezentată de Franţa şi Regatul Unit. Macron şi Starmer. Cred că şi acest lucru este important. Este o poziţie clară şi dorim să transmitem acest semnal tuturor celorlalţi parteneri şi cu siguranţă Statelor Unite", a declarat Zelenski, care a insistat asupra necesităţii ca Europa să fie reprezentată la masa negocierilor cu Rusia.
Zelenski a spus că regretă faptul că există încă "multe întrebări" şi "puţine răspunsuri" cu privire la posibila desfăşurare a unui contingent european pe teritoriul ucrainean, anunţată de Macron pentru a monitoriza o posibilă încetare a focului cu Rusia.
De asemenea, într-o conferinţă de presă la Paris, preşedintele ucrainean a îndemnat Occidentul să împiedice orice ridicare a sancţiunilor împotriva Rusiei, aşa cum cere Moscova în vederea unui armistiţiu în Marea Neagră, afirmând că aceasta ar trimite "semnale foarte periculoase".
"După semnalele pe care le-am auzit (...) din Arabia Saudită pe tema sancţiunilor, a posibilei ridicări a sancţiunilor... Acestea sunt semnale foarte periculoase", a spus Zelenski, citat de AFP.
UPDATE 17. 52 Emmanuel Macron a anunțat că o „forță de reasigurare” va acționa ca o garanție de securitate și va fi desfășurată în Ucraina a doua zi după încheierea unui acord de pace.
Termenul este diferit de forța „de menținere a păcii” despre care s-a discutat până acum. Ideea aparține britanicilor și francezilor la cererea Ucrainei, a spus Macron, potrivit Sky News.
Liderul francez a explicat că forța este într-o fază de planificare și nu va înlocui trupele de menținere a păcii. Liderul francez a mai declarat că mai multe state vor contribui la forța ale cărei trupe nu vor fi pe linia de front ci în „zone strategice”. Macron a mai dezvăluit că nu toate țările care au participat la discuțiile de la Paris sunt dispuse să se implice.
UPDATE 17.00 Echipe franceze și britanice vor fi trimise în Ucraina pentru a stabili cum va fi monitorizată respectarea unui acord de încetare a focului. Decizia a fost luată în timpul summitul-ui de joi de la Paris.
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că miniștrilor de Externe din țările coaliției care sprijină Ucraina li se solicită să formuleze propuneri privind situația postbelică. Concret, miniștrii trebuie să facă propuneri privind modul în care poate fi monitorizată respectarea înțelegerii privind încetarea focului. Miniștrii de Externe au primit un termen de trei săptămâni ca să prezinte planul.
În plus, Macron a dezvăluit că Marea Britanie și Franța vor trimite o delegație mixtă în Ucraina pentru a analiza împreună cu militari ucraineni strategia postbelică, potrivit Sky News.
Emmanuel Macron a declarat că a discutat subiectul cu premierul britanic Keir Starmer, astfel încât echipa să plece în Ucraina peste câteva zile. Experții vor stabili ce echipamente sunt necesare și ce contribuții vor fi solicitate țărilor din coaliție.
UPDATE 15:55 „Suntem cu adevărat într-un punct de cotitură. Negocierile au început și sunt binevenite. Obiectivul nostru este clar: este de a câștiga pacea și trebuie să punem Ucraina în cea mai bună poziție pentru a negocia și să ne asigurăm că pacea negociată va fi solidă și durabilă pentru toți europenii.
Treizeci și una de țări s-au reunit alături de secretarul general al NATO și de instituțiile europene, care formează această coaliție de acțiune pentru o pace solidă și durabilă.
Ucraina a avut curajul să accepte o încetare a focului de treizeci de zile. De la această decizie ucraineană, nu a existat niciun răspuns din partea Rusiei. Au existat noi condiții pentru mai multe încetări parțiale și ipotetice ale focului și, în același timp, în fiecare zi, lovituri din ce în ce mai puternice”, a declarat după încheierea summit-ului Emmanuel Macron, președintele Franței.
UPDATE 15:52 Aliații Ucrainei, reuniți joi la Paris în prezența președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, au exclus orice ridicare a sancțiunilor împotriva Rusiei, luând în considerare în schimb consolidarea acestora pentru a intensifica presiunea asupra Moscovei.
„Nu are sens să punem capăt sancțiunilor atât timp cât pacea nu a fost cu adevărat restabilită și, din păcate, suntem încă departe de acest lucru”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz la finalul summitului.
UPDATE 15.44 România va participa la grupul de lucru pentru monitorizarea respectării acordului în Marea Neagră
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a anunţat, joi, după Reuniunea pentru Pace şi Securitate de la Paris, că urmează să se formeze un grup de lucru pentru monitorizarea acordulului de 30 de zile de încetare a focului la Marea Neagră. la care România va participa şi continuă sprijinul pentru Ucraina şi întărirea Flancului estic.
Ilie Bolojan a prezentat punctele principale care au fost abordate la această reuniune.
”Primul dintre ele a fost acordul de încetare al focului la Marea Neagră, acordul de 30 de zile. Ţările prezente salută ajungerea la acest acord, dar constatăm că Ucraina a fost de acord ca acest acord să fie extins nu doar la navigaţia pe Marea Neagră, ci atât terestru cât şi aerian. Şi, din păcate, nu s-a ajuns la un astfel de acord şi aşa cum se vede atunci când apare o probă care nu poate fi contestată, Rusia nu a acceptat aceste condiţii şi teoria că unii vor pace şi alţii vor război a fost infirmată prin ceea ce s-a întâmplat în aceste negocieri”, a spus Bolojan.
El a menţionat că, din acest punct de vedere, ţările prezente au convenit să susţină în continuare sprijinul pentru Ucraina şi întărirea Flancului estic.
”În ceea ce priveşte partea de monitorizare privind acest armistiţiu de 30 de zile la care s-a ajuns, urmează să se formeze un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării respectării acestei înţelegeri. În acest sens, întrucât înţelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă care este strategică pentru România, pentru că avem investiţii importante, pentru că o bună parte din exporturile noastre se fac pe zona de naval, pentru că portul Constanţa este cel mai important port la Marea Neagră, România va participa la acest grup de lucru şi prin infrastructura pe care o are, radare, drone, Poliţia aeriană, dar şi colaborarea cu Turcia şi Bulgaria pe partea de deminare, vom colabora în aşa fel încât acest acord să fie respectat”, a anunţat preşedintele.
El a menţionat că ”o zonă sigură la Marea Neagră, care garantează navigaţia pentru toate navele, este un lucru bun pentru comerţul şi pentru dezvoltarea în această zonă.” Ilie Bolojan a subliniat că România are un interes strategic să susţină în continuare Ucraina, pentru că, fără o astfel de susţinere, există riscul de cădere a frontului şi, practic, ucrainienii, prin ceea ce fac, apărându-şi cetăţenii şi teritoriul, ţin pericolul la distanţă.
”Orice fel de situaţie în care Ucraina are o căderea ar însemna complicaţii importante şi o înaintare înspre zona de vest, pe care nici Europa şi nici România nu şi-o doreşte. În acest sens, ajutoarele care au fost stabilite la Consiliul de săptămâna trecută vor fi asigurate în continuare şi se va colabora pentru întărirea Flacului estic”, a precizat Bolojan.
S-a mai discutat coordonarea cu SUA în problemele privind asigurarea păcii în Ucraina. ”Această coordonare este foarte importantă pentru că ține de ceea ce ține până la ajungerea la un acord de pace, menținerea sancțiunilor ca un factor de descurajare a Rusiei și măsuri post-ajungere la un acord în așa fel încât să existe garanții suficient de puternice pentru că acordul nu este doar o fază temporată între 2 războaie ci o pace robustă”, a mai spus Bolojan. Un alt subiect discutat îl reprezintă forțele de garantare a păcii. ”România nu va trimite niciun militar român în Ucraina, dar este posibil ca tranzitarea acestor forțe să aibă loc pe teritoriul României,”a precizat președintele interimar.
UPDATE 15: 37 Premierul polonez Donald Tusk a declarat că discuțiile au privit dincolo de Ucraina, dar și la securitatea întregului continent.
El a declarat că reuniunea a arătat „schimbări foarte pozitive” în Europa în ultimii câțiva ani, țările fiind unite în condamnarea agresiunii ruse și subliniind necesitatea de a continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar.
El a mai spus că participanții și-au exprimat „poziția identică” cu privire la necesitatea de a menține sancțiunile împotriva Rusiei și la „efortul necesar de a încerca să menținem relațiile noastre cu SUA cât mai bune posibil, chiar dacă circumstanțele nu sunt întotdeauna favorabile”.
„Suntem cu toții conștienți că NATO, Europa, suntem mai în siguranță atunci când această cooperare cu SUA este la cel mai înalt nivel posibil”, a spus el.
Tusk a mai spus că grupul de țări care s-a întâlnit la Paris va examina, de asemenea, modalități de a ocoli potențialele obstacole în răspunsul său la criză, cum ar fi opoziția continuă a Ungariei față de sancțiunile împotriva Rusiei.
UPDATE 15: 32 Premierul britanic Keir Starmer a spus că a fost o întâlnire „foarte constructivă”. A fost absolut clar că Rusia încearcă să întârzie [pacea], joacă jocuri, iar noi trebuie să fim absolut clari în această privință.
El spune că liderii au fost de acord că este nevoie de mai mult sprijin pentru Ucraina „pentru a se asigura că Ucraina se află în cea mai puternică poziție posibilă, atât acum, cât și în negocierile viitoare”.
Starmer spune, de asemenea, că a fost „foarte clar că nu este momentul pentru ridicarea sancțiunilor”.
„Dimpotrivă, ceea ce am discutat este modul în care putem crește sancțiunile pentru a sprijini inițiativa SUA, pentru a aduce Rusia la masă prin presiuni suplimentare din partea acestui grup de țări”, a spus el.
El a spus că, de asemenea, s-a discutat în continuare planurile sale „militare și operaționale” pentru a sprijini orice încetare a focului și pace în Ucraina, „fie pe uscat, în aer sau pe mare”.
„Ceea ce a reieșit puternic din reuniune a fost faptul că atât de multe țări sunt alături de Ucraina în acest moment crucial, așa cum au fost de peste trei ani, atât timp cât va fi necesar”, a spus el.
UPDATE 14. 50 Summitul celor aproximativ treizeci de țări ale Uniunii Europene și/sau NATO aliate Ucrainei s-a încheiat joi la Paris, după mai mult de trei ore de discuții, potrivit Agenției France-Presse. Președintele francez Emmanuel Macron urmează să susțină ulterior o conferință de presă pentru a prezenta concluziile summitului.
UPDATE 14:41 Ministrul britanic al apărării, John Healey, a respins speculațiile potrivit cărora SUA ar fi dispuse să renunțe la comanda militară supremă a NATO, postul de Comandant suprem al forțelor aliate din Europa (Saceur) pe care îl deține de la înființarea alianței.
Healey a declarat reporterilor că „America nu se îndepărtează” de NATO și ca urmare, „nu există niciun loc vacant. Generalul Christopher Cavoli urmează să își încheie rotația în această vară și presa americană sugerat că noua administrație americană a luat în considerare renunțarea la acest rol ca parte a unei retrageri mai ample din Europa. Cu toate acestea, informații mai recente au sugerat că ideea a fost abandonată, Regatul Unit fiind deosebit de interesat să se asigure că SUA rămân angajate și implicate în Europa, în ciuda scepticismului multora de la vârful administrației Trump.
Când Trump a fost întrebat direct vinerea trecută despre astfel de speculații, el a răspuns că alianța a fost „inexistentă până când am venit eu” să cer membrilor europeni creșterea cheltuielilor de apărare. „NATO este solidă, este puternică, dar ei trebuie să ne trateze corect”, a adăugat el.
UPDATE 14:30 Rusia avertizează asupra riscului unei „confruntări directe” între Moscova și NATO în cazul desfășurării de trupe europene de menținere a păcii în Ucraina. Moscova se opune „categoric” desfășurării oricărei forme de contingent militar din partea țărilor aliate cu Ucraina, a declarat joi presei purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zakharova, comentând ideea unor țări europene, aliate ale Kievului, de a trimite un astfel de contingent în cazul unui acord privind încetarea ostilităților.
„Un astfel de scenariu ar putea duce la o confruntare directă între Rusia și NATO”, a precizat ea, adăugând că «Londra și Parisul continuă să elaboreze planuri de intervenție militară în Ucraina», și acuzând țările europene că «deghizează toate acestea într-un fel de misiune de menținere a păcii».
UPDATE 14:03 Suedia se angajează să „consolideze poziția Ucrainei” prin sprijin militar și prin accelerarea reînarmarii acesteia
„Obiectivul Suediei rămâne acela de a întări poziția Ucrainei, în special prin sprijinul militar, care trebuie consolidat de urgență ”, a declarat pe X prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, care participă la summitul aliaților Kievului de la Paris.
Cu câteva ore mai devreme,Kristersson anunțase lansarea „cel mai mare plan de reînarmare militară al Suediei de la Războiul Rece” , având ca scop creșterea cheltuielilor pentru apărare la „aproape 3,5% din PIB-ul [țarii] până în 2030” .
Premierul britanic Keir Starmer, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele francez Emmanuel Macron au purtat scurte discuții înainte de începerea summitului „coaliției celor dispuși”, care s-a deschis la Palatul Élysée cu puțin timp înainte de ora 12.00.
" Europa știe să se apere. Trebuie să dovedim asta ", a scris președintele ucrainean pe Telegram .
UPDATE 13:30 Presa franceză a relatat că președintele Emmanuel Macron a vorbit cu președintele american Donald Trump „înaintea” reuniunii de astăzi . Citând o sursă de la Palatul Élysée , Le Monde și France24 au relatat că discuția a avut loc după întâlnirea de aseară dintre Macron și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. SUA nu participă la summitul de astăzi.
UPDATE 12.30 Premierul britanic Keir Starmer, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele francez Emmanuel Macron au purtat scurte discuții înainte de începerea summitului „coaliției celor dispuși”, care s-a deschis la Palatul Élysée cu puțin timp înainte de ora 12.00.
" Europa știe să se apere. "Trebuie să dovedim asta ", a scris președintele ucrainean pe Telegram .
UPDATE 12:08 Premierul britanic Keir Starmer a denunțat joi ”promisiunile goale” ale președintelui rus Vladimir Putin privind un posibil acord de încetare a focului în Ucraina, în vreme ce aliații Kievului se reunesc la Paris în cadrul așa-numitei ”coaliții a celor dornici!, informează AFP.
”Spre deosebire de președintele (ucrainean) Volodimir Zelenski, Putin a arătat că nu este un jucător serios în aceste discuții de pace. Se joacă cu încetarea focului naval convenit în Marea Neagră, în ciuda participării cu bună-credință a tuturor părților, în timp ce continuă să provoace atacuri devastatoare asupra poporului ucrainean. Promisiunile lui sunt goale”, a acuzat liderul laburist britanic, care participă la reuniunea de la Paris.
UPDATE Președintele interimar Ilie Bolojan a fost primit de omologul său francez, Emmanuel Macron, la summitul pentru Ucraina, de la Paris.
Întrebat joi care este principalul scop al acestui summit și la ce progrese ne putem aștepta, Ilie Bolojan a spus: „Cel puțin în perioada următoare, vor continua discuțiile legate de acest plan pe care Europa îl susține pentru a-și consolida apărarea, inclusiv pentru a susține ca, după încetarea focului în Ucraina, la care sperăm să se ajungă cât mai repede, să existe niște condiții asiguratorii, pentru a avea o securitate care să fie asigurată pentru Ucraina. Și, deci, România, chiar dacă, așa cum am mai spus, nu vom trimite sub nicio formă trupe în Ucraina, va participa la aceste discuții.”
La întâlnire ar urma să participe, pe lângă liderii „coaliției celor dispuși”, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
„Vom finaliza activitatea cu privire la sprijinul pe termen scurt pentru armata ucraineană, la apărarea unui model sustenabil şi durabil de armată ucraineană pentru a preveni invaziile ruseşti şi apoi la garanţiile de securitate pe care armatele europene le pot oferi”, a declarat la sfârșitul săptămânii trecute președintele francez Emmanuel Macron despre summitul de astăzi.
Într-un discurs din 5 martie, Macron a declarat că Franța și Europa trebuie să se pregătească pentru a face față amenințărilor rusești, chiar și fără sprijinul Americii. „În fața acestei lumi periculoase, a rămâne spectator ar fi o nebunie”, a spus președintele Franței.
La 26 martie, Macron a anunțat un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de 2 miliarde de euro (2,1 miliarde de dolari). „Trebuie să continuăm să oferim sprijin imediat Ucrainei – este necesar pentru a susține rezistența”, a declarat Macron, alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Palatul Elysee. Pachetul include rachete antitanc, sisteme de apărare aeriană, rachete pentru avioane Mirage, vehicule blindate, muniție și alte echipamente militare.
Macron depune mult efort pentru a plasa Franța în prim-planul apărării europene, cu speranța că va conduce apărarea continentului. Totuși, eforturile sale diplomatice nu au dat încă roade vizibile, iar Europa nu a reușit să formuleze un plan concret pentru reînarmare, trimiterea de pacificatori în Ucraina sau adoptarea unei poziții unificate față de o Americă din ce în ce mai agresivă.
Dorinta Franței pentru o Europă independentă în fața amenințărilor externe
În ultimele săptămâni, președintele Macron a arătat o dorință tot mai mare de a consolida sprijinul pentru Ucraina și de a reconstrui apărarea europeană, încă puternic dependentă de Washington. Franța a înțeles „că este necesar să se colaboreze cu parteneri din afara Uniunii Europene, pentru a crea o masă critică de state care să poată dezvolta o abordare comună a apărării Europei”, a declarat Antonio Missiroli, fost secretar general adjunct al NATO pentru Provocările de Securitate Emergente.
Mai important, Franța a schimbat și abordarea față de Regatul Unit, singurul alt puternic stat nuclear al Europei. „Este o inițiativă franco-britanică ce vizează oferirea unor garanții de securitate Ucrainei, printr-o eventuală trimitere de trupe pe teren după semnarea unui acord de pace”, au declarat oficiali de la Palatul Elysee. Aceștia au subliniat că eforturile diplomatice ale Franței dau deja roade, 31 de țări urmând să participe la întâlnirea „coaliției celor dornici” de la Paris.
Deși Franța se pregătește pentru un eventual abandon al aliaților europeni de către SUA, continuă totodată să depună eforturi pentru a preveni acest lucru, bazându-se pe relația personală dintre Macron și președintele american Donald Trump. „Cred că Emmanuel este de acord cu mine pe multe dintre problemele importante”, a spus Trump în februarie, în cadrul vizitei lui Macron la Washington, un gest diplomatic apreciat de analiști.
În ciuda tuturor acestor inițiative diplomatice, nu este clar dacă ele vor duce la acțiuni concrete.
Așteptări nerealiste și provocări majore
În ciuda aprecierilor publice și a zâmbetelor între Trump și Macron, poziția SUA rămâne aceea că Europa, și nu Statele Unite, trebuie să devină garantul unei păci durabile în Ucraina. Întâlnirea de la Paris va fi, astfel, focalizată pe stabilirea unor garanții de securitate europene pentru Ucraina, în cazul în care un acord de pace cu Rusia ar fi negociat fără implicarea directă a Europei.
Printre opțiunile discutate s-a aflat și trimiterea unei forțe de „asigurare” pentru Ucraina, menită să descurajeze orice agresiune rusă suplimentară. „Dacă europenii ar trebui să trimită o forță semnificativă de asigurare în Ucraina, ar trebui să trimită toate forțele lor de elită, dar acest lucru i-ar lăsa neprotejați acasă”, explică Missiroli.
Chiar și cu angajamentele publice ale lui Macron și ale premierului britanic Keir Starmer de a trimite trupe în Ucraina în caz de armistițiu ferm, desfășurarea acestora este considerată din ce în ce mai puțin probabilă.
„Majoritatea armatelor europene au fost pregătite să acționeze în cadrul NATO, ceea ce presupune sprijin american. Ar fi extrem de dificil pentru europeni să adapteze aceste capabilități în afacerea NATO fără sprijinul american”, subliniază Missiroli.
Consolidarea trupelor în ţările vecine, cum ar fi România
Unii aliaţi europeni au fost reticenţi în faţa perspectivei de a trimite trupe fără garanţii ferme din partea SUA şi fără un mandat internaţional. Aceştia sunt îngrijoraţi de costuri, de lipsa oamenilor şi a echipamentelor şi, în cele din urmă, de perspectiva de a ajunge să lupte împotriva Rusiei.
Ben Hodges, fost comandant al forţelor armatei americane în Europa, a declarat că este necesar să se definească o misiune clară pentru orice forţă, înainte de a încerca să se planifice capacităţile acesteia. „Nu pot sublinia îndeajuns cât de important este acest lucru, deoarece numai dacă ai o misiune corectă poţi determina de ce ai nevoie pentru a îndeplini misiunea”, a subliniat acesta, citat de Reuters.
Oficialii militari europeni au declarat că, chiar dacă există o foarte probabilă perspectivă ca nicio forţă să nu fie desfăşurată, discuţiile au creat totuşi un impuls şi au arătat că Europa poate acţiona. „Trebuie să vedem acest lucru nu doar prin prisma „Vom pune X tancuri, X oameni, X avioane în spatele graniţelor ucrainene”. Este o dinamică generală care nu s-a terminat de dezvoltat. Acest proiect va fi lung, de câţiva ani”, a declarat un oficial militar european.
Dacă Europa nu are de gând să trimită o forţă importantă în Ucraina, ea ar putea totuşi să joace un rol, acţionând ca sprijin pentru o forţă separată care să opereze în Ucraina în cadrul unui ipotetic acord de pace, poate cu aprobarea Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Secretarul general adjunct al ONU pentru operaţiuni de pace, Jean-Pierre Lacroix, a declarat marţi reporterilor că speculaţiile privind o posibilă viitoare misiune de monitorizare a ONU în Ucraina sunt „foarte ipotetice” şi că orice planificare ar necesita un mandat, deşi „întrebarea este pusă tot mai frecvent”.
Diplomaţii au declarat că Europa şi-ar putea găsi rolul în consolidarea trupelor în ţările vecine, cum ar fi România, eventual întărind forţele NATO existente cu prezenţă avansată consolidată (EFP) în Europa de Est.
Premierul italian Giorgia Meloni a sugerat că, deşi aderarea la NATO nu este posibilă pentru Kiev, termenii tratatului de apărare reciprocă al NATO ar putea fi extinşi pentru a garanta că ţările vor ajuta Ucraina în caz de atac. Trimisul american Witkoff a declarat că acest subiect este deschis discuţiilor.
Un al treilea diplomat european a declarat că un astfel de pas ar oferi „cea mai mare garanţie de securitate pe care o poţi oferi la un cost mai mic” decât desfăşurarea efectivă de trupe în Ucraina.
Provocările unei apărări europene independente
Cu toate acestea, Macron a reușit să impulsioneze instituțiile Uniunii Europene, cunoscute pentru lentoarea lor, pentru a face față provocării apărării comune. „Franța a acționat rapid pentru a încuraja instituțiile UE să sprijine statele membre în investițiile în apărare”, adaugă Missiroli.
Inițiativele lansate de Comisia Europeană includ un fond de 150 de miliarde de euro pentru apărarea europeană și flexibilizarea regulilor fiscale ale UE pentru a permite țărilor să împrumute bani pentru producția de echipamente militare. Totuși, mai multe state membre, inclusiv Franța, sunt reticente să aplice aceste mecanisme din cauza problemelor economice interne și ale datoriei publice deja mari.
În acest context, pentru a îndeplini promisiunile față de Ucraina și față de alte state europene, dar și pentru a revoluționa apărarea europeană înainte de alegerile prezidențiale din 2027, Macron va trebui să găsească soluții financiare și politice adecvate.
Se încarcă comentariile...
