Slovenia, veriga slabă a NATO. De ce o țară europeană discută retragerea din Alianță și ce urmează?

0
Publicat:

Un scenariu care până de curând părea de neimaginat prinde contur la periferia Alianței Nord-Atlantice: Slovenia, un stat mic, dar profund european, ia în calcul, în termeni tot mai direcți, părăsirea NATO. Totul a pornit de la o dispută internă privind bugetul apărării, dar efectele politice se pot extinde dincolo de granițele statului și pot pune pe jar întregul bloc euro-atlantic, scrie eurointegration.com.ua.

Premierul sloven Robert Golob propune un referendum de ieșire a țării din NATO/FOTO:X
Premierul sloven Robert Golob propune un referendum de ieșire a țării din NATO/FOTO:X

Subiectul a fost lansat în spațiul public în urma unei decizii luate în Parlamentul sloven pe 4 iulie, când a fost aprobată organizarea unui referendum consultativ privind creșterea bugetului apărării până la 3% din PIB – un prag cerut de NATO pentru a consolida apărarea colectivă în actualul context de securitate. Formula întrebării este însă formulată astfel încât să stimuleze un vot negativ. Iar în replică, premierul Robert Golob a amenințat că va propune un referendum și mai radical: unul privind însăși apartenența Sloveniei la NATO.

O țară neutră față de Rusia și relaxată în fața vecinilor balcanici

Slovenia a aderat la NATO abia în 2004, în același an în care a devenit membru UE. Spre deosebire de alte state central-europene, Ljubljana nu are o percepție acută a amenințării rusești. Relațiile istorice cu Serbia, fosta metropolă iugoslavă, sunt stabile, iar politica de securitate nu este o temă sensibilă pentru opinia publică.

În acest context, nu a surprins pe nimeni că Slovenia nu a fost niciodată în topul țărilor care respectă obiectivul NATO privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare. Iar în actuala coaliție de centru-stânga, două formațiuni – Social Democrații și Levica – sunt fie reticente, fie deschis ostile față de ideea de creștere a bugetului militar. Partidul Levica, în mod special, s-a opus mereu apartenenței la NATO și a cerut insistent organizarea unui referendum pe acest subiect.

Un echilibru precar și o strategie cu două referendumuri

Premierul Golob reușise, inițial, să obțină un compromis: o creștere treptată, cu 0,2 puncte procentuale anual, până la atingerea pragului de 3% din PIB în 2030. Planul fusese validat la nivel guvernamental, în ciuda opoziției interne. Însă adoptarea de către Parlament a inițiativei Levica privind un referendum consultativ a aruncat în aer acest echilibru.

Întrebarea supusă votului este formulată într-un mod care amplifică șansele unui vot negativ: „Sunteți de acord cu creșterea cheltuielilor de apărare ale Sloveniei până la 3% din PIB anual până în 2030, ceea ce înseamnă aproximativ 2,1 miliarde de euro?” – o formulare care pune accentul pe costuri, nu pe contextul de securitate.

Golob a reacționat rapid și dur: „Există doar două opțiuni. Fie rămânem în NATO și ne plătim contribuțiile, fie părăsim Alianța. Orice altă variantă este o înșelare populistă a cetățenilor.” Astfel, premierul încearcă să transforme dezbaterea într-o alegere binară: apartenență la NATO cu responsabilități financiare sau ieșirea din structura de securitate colectivă.

Ce se poate întâmpla cu adevărat

Chiar dacă majoritatea slovenilor susține apartenența la NATO – potrivit sondajelor din 2023 – lucrurile se pot schimba rapid în fața unei facturi de miliarde. Creșterea bugetului apărării la 3% din PIB ar însemna, pentru Slovenia, direcționarea a circa 20% din bugetul național către cheltuieli militare.

Singura ieșire diplomatică, aflată în prezent în discuție, este retragerea deciziei privind primul referendum printr-un acord între partide. Ar însemna, automat, anularea și a celui de-al doilea, cel privind NATO. Este o soluție de dezescaladare care ar salva atât prestigiul politic intern al coaliției, cât și imaginea Sloveniei în ochii aliaților.

În caz contrar, referendumul ar putea deveni un precedent periculos și o veritabilă „ofrandă” pentru Kremlin, care nu a încetat să caute fisuri în solidaritatea euro-atlantică. Un vot negativ în Slovenia – fie împotriva bugetului apărării, fie mai grav, împotriva NATO – ar fi exploatat intens de propaganda rusă ca semn al erodării unității occidentale.

Europa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite