Scandalul „Vatileaks“ relansat înainte de începerea Conclavului pentru alegerea noului papă

Douăzeci şi opt de bărbaţi şi femei de la Vatican, laici şi prelaţi, au contribuit la scurgerea de documente în scandalul "Vatileaks", scrie cotidianul italian „La Repubblica“, în timp ce cardinalii se pregătesc pentru Conclavul de alegere a unui nou papă, relatează AFP.

În octombrie, în cadrul procesului majordomului lui Benedict al XVI-lea, Paolo Gabriele, justiţia de la Vatican a reţinut teza potrivit căreia a acţionat o singură persoană, condmanându-l la 18 luni de închisoare, după care Papa l-a graţiat.

"Dacă am scos documentele din apartamentul Papei cu ajutorul lui Paolo Gabriele, am făcut-o (doar) în vederea unei transparenţe", declară pentru „La Repubblica“ o persoană "foarte credincioasă, fidelă Bisericii", prezentată drept un credincios, într-o cafenea din cartierul Parioli, la Roma.

Interviul acordat de această persoană sub protecţia anonimatului, a cărei autenticitate şi capacitate de a vorbi despre secrete de la Vatican rămân de demonstrat, intervine în momentul în care se desfăşoară "Congregaţiile Generale".

Se pare că acestea fac obiectul unor dezbateri intense asupra guvernării Vaticanului, prelaţilor din cadrul Curiei cerându-li-se explicaţii de către alţi prelaţi.

La rândul său, cotidianul „La Stampa“ scrie că un prelat a cerut, în timpul "ultimei Congregaţii", identităţile a doi laici implicaţi în scurgerea de documente, nume ce ar apărea în raportul secret întocmit de trei cardinali pensionaţi. Acesta ar fi fost refuzat.

„La Repubblica“ a publicat deja, înainte de demisia Papei, articole invocând "un lobby gay" la Vatican, dar a fost puternic dezminţit.

Raportul confidenţial trebuie să fie prezentat succesorului lui Benedict al XVI-lea, dar conţinutul său este evocat în timpul "Congregaţiilor".

Sursa citată de „La Repubblica“ afirmă că unele persoane care l-au ajutat pe Gabriele sunt situate în ierarhia Vaticanului. Ea spune, de asemenea, că ştie nume de prelaţi şi de laici din cadrul pretinsului "lobby gay", care ar fi evocat în raport.

Potrivit sursei, Papa "nu a demisionat din cauza dosarului Vatileaks sau din cauza unor presiuni".

"Demisia sa a reprezentat o provocare în vederea realizării a ceea ce el nu a reuşit să facă şi anume o Biserică liberă, puternică şi transparentă", spune această sursă.

"Mulţi cardinali vor să cunoască raportul (întocmit de cardinalii pensionaţi). Dar există o încercare din partea celor care doresc să blocheze totul. Ei au declanşat o vânătoare de vrăjitoare", adaugă aceeaşi sursă pentru „La Repubblica“.

Când va fi ales noul papă, "sper că nu va mai fi nevoie de ciori". Totul va depinde, adaugă sursa, de noul papă şi de viitorul secretar de stat.

Nu s-a detaşat nici un candidat puternic pentru Scaunul Pontifical

Expertul italian pe Vatican,Marco Politi, declară că nu există niciun candidat puternic care să se remarce în mod deosebit la ora actuală pentru a fi ales papă cu ocazia conclavului ce va debuta cel mai probabil săptămâna viitoare.

„În 2005, a existat un candidat puternic, Joseph Ratzinger, care a primit încă din prima rundă de vot din prima între 47 şi 49 de sufragii“ din cele 77 necesare pentru a fi ales pe vremea când se înfruntau două „grupări“, cea a „progresiştilor“ şi cea a „conservatorilor“, a amintit Politi, citat de AFP.

„La ora actuală, nu există alianţe definite, nici candidaţi puternici. Situaţia este foarte emoţionantă şi există multă confuzie“, a adăugat el. Cel mai important grup de cardinali din conclav, ce reuneşte 115 cardinali electori, este cel al italienilor, în număr de 28, „dar ei sunt divizaţi, nu luptă toţi în favoarea unui candidat“.

Politi a estimat că Curia romană, guvernul central al Bisericii Catolice, este divizată în „patru curente“„ dintre care două gravitează în jurul cardinalilor italieni Tarcisio Bertone şi Mauro Piacenza, cel de-al treilea în jurul fostei echipe diplomatice de la Vatican, iar cel de-al patrulea este reprezentat de „independenţi“.

„Curentul reformator dispune de mai mulţi lideri, precum cardinalul austriac Christoph Schonborn, germanul Walter Kasper sau francezul Andre Vingt-Trois, dar nu există un favorit, un candidat clar“, a apreciat Politi. „De o manieră generală, nu există blocuri naţionale unite“, a subliniat expertul.

„Cardinalii americani, care sosesc şi pleacă împreună şi organizează conferinţe de presă înainte de a se reuni cu ceilalţi cardinali, sunt uniţi în ceea ce priveşte metoda, ca episcopat, pentru a înfrunta opinia publică, dar nu şi asupra unui candidat“, a mai spus Marco Politi. Fără a dori să ofere pronosticuri, el a opinat că conclavul ar putea dura trei sau patru zile şi că va fi nevoie de '„cel puţin opt sesiuni de votare, fără a exclude totuşi şi o soluţie mai rapidă“.

Discuţii tensionate între cardinali

Mulţi dintre cei chemaţi să aleagă un nou Papă doresc o schimbare radicală a modului în care e condusă Biserica Catolică. Ceilalţi se împotrivesc. Cei care se gândesc la schimbare vor o reformă–un secretar de stat cu puteri diminuate; un adevărat consiliu de miniştri în jurul Papei şi un Vatican văzut drept o legătură între biserici şi nu un centru de putere.

„Le Figaro“ scrie că aceste poziţii divergente ar putea duce la o gravă criză instituţională şi e un atac la adresa vechii gărzi, care controlează totul la Vatican. Deocamdată e o stare de tensiune, divergenţele fiind numeroase, în dispută fiind chiar data începerii Conclavului. Cardinalul Angelo Sodano, decanul Sfântului Colegiu, nu ascunde că e un adept al rezolvării rapide a situaţiei, iar cardinalii italieni îi sunt aproape. Ceilalţi cer mai mult timp, pentru a se cunoaşte mai bine şi au de pus multe întrebări, înainte de a intra în Capela Sixtină.