Scandalul care zguduie principatul Monaco. Cum a pierdut Prințul Albert controlul asupra propriei averi
0În spatele fațadei de lux care definește principatul Monaco, o criză cu valențe de thriller politic zdruncină una dintre cele mai vechi familii domnitoare ale Europei. Un scandal de corupție – cu ramificații financiare, personale și instituționale – scoate la iveală fisurile dintr-un sistem construit pe discreție, loialități vechi și o cultură a tăcerii, scrie The Wall Street Journal .
În centrul acestui scandal: Claude Palmero, fostul administrator al averii private a Prințului Albert al II-lea. Un contabil sobru, cu părul cărunt și ochelari fini pe nas, Palmero a fost timp de peste două decenii omul de încredere al monarhului. A gestionat nu doar conturile personale ale prințului, ci și activele Coroanei, de la proprietăți imobiliare de lux la colecții de artă și conturi bancare internaționale.
Dar în 2023, totul s-a prăbușit. O serie de documente piratate au dezvăluit presupuse fapte de corupție, trafic de influență și deturnări de fonduri, care îl plasează pe Palmero în centrul unei anchete complexe. La scurt timp, a fost destituit. A urmat o epurare discretă la vârful statului: consilieri vechi, figuri cheie din anturajul palatului – toți, înlăturați.
Averea de peste un miliard de euro care a scăpat de sub control
Din biroul său de lângă portul din Monte Carlo, într-o clădire fără nicio strălucire – o ironie într-un oraș sinonim cu opulența – anchetatorii au petrecut două zile în februarie interogându-l pe Palmero. Subiectele: companii offshore în Panama, conturi elvețiene, transferuri dubioase și cheltuieli neoficiale pentru membrii familiei domnitoare.
Printre acestea, sume considerabile – milioane de euro – direcționate către foste partenere ale prințului și copiii născuți în afara căsătoriei. Banii erau mascați în firme-paravan, iar justificările lăsate de Palmero într-o scrisoare adresată avocaților palatului vorbesc despre "confidențialitate absolută", menită să protejeze imaginea publică a prințului în fața soției sale, prințesa Charlene.
După concediere, Palmero a fost acuzat de delapidare, fals și spălare de bani. În replică, fostul administrator se apără: toate deciziile sale au fost luate cu bună credință, susține el, pentru a menține ordinea într-un sistem în care prințul "nu știa sau pretindea că nu știe" ce se întâmplă cu propria avere.
Într-un moment tensionat al interogatoriului, Palmero a exclamat: „Dacă timp de 22 de ani n-a știut ce se întâmplă cu banii lui, atunci nu ar trebui să conducă un stat. E ridicol!”.
Ce ascund dosarele Palmero
Cazul Palmero a generat nu doar o criză de imagine, ci o adevărată bătălie juridică între un stat și un individ care, timp de decenii, a fost omul din umbră al puterii. Într-o plângere penală depusă în septembrie 2023, prințul și surorile sale îl acuză pe Palmero că ar fi gestionat discreționar și, uneori, în interes propriu, peste 47 de structuri comerciale în care familia princiară era implicată.
În replică, Palmero afirmă că este victima unui „război de palat” și a depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, invocând faptul că nu poate avea parte de un proces echitabil într-un stat unde Albert este și șeful sistemului judiciar.
Potrivit anchetei interne inițiate de palat, Palmero ar fi investit bani ai Coroanei în proiecte în care era și el co-investitor. Practica, deși prezentată drept "aliniere de interese", nu era cunoscută nici de prinț, nici de succesorul lui Palmero, Salim Zeghdar. Acesta a declarat că, în primele zile de mandat, nu înțelegea structura firmelor – părea „concepută pentru a genera opacitate totală”.
Mai mult, s-au descoperit achiziții de echipamente neobișnuite – inclusiv drone de supraveghere și servere securizate –, care ridică întrebări despre natura activităților desfășurate în tăcere de fostul administrator.
Punctul culminant: caietele. Zeci de caiete personale, confiscate și apoi returnate lui Palmero, în care acesta notase minuțios cheltuielile familiei regale, dincolo de orice control oficial. În ele apar detalii despre reședințe secrete, cheltuieli exorbitante ale prințesei Charlene – peste 17 milioane de dolari în opt ani –, plăți pentru rude fără funcții oficiale și susținerea din umbră a copiilor nelegitimi ai prințului.
În ciuda tensiunilor, prințul a reușit, treptat, să își recupereze controlul asupra patrimoniului. Cheia a fost găsită într-un seif dintr-o bancă din Geneva, unde documente esențiale dezvăluiau structura complicată a unor companii off-shore. Ulterior, o parte dintre active au fost repatriate, iar Albert a început reconfigurarea instituțională a administrării averii.
Monaco, un simbol al discreției și luxului, se vede acum prins între două lumi: trecutul unui regim condus pe baza loialităților personale și viitorul unei guvernări care pretinde transparență și responsabilitate. Prințul a declarat că se concentrează pe reforme și pe „viitorul principatului”.
Dar scandalul Palmero a expus vulnerabilitatea unei domnii care, deși susține valorile moderne, continuă să funcționeze pe baze medievale.
Și, dincolo de dosare, conturi și anchete, rămâne o întrebare, notează The Wall Street Journal : cât de adânc trebuie să sape un stat în propriul trecut pentru a-și recâștiga viitorul?
Se încarcă comentariile...
