Rusia și Ucraina și-au dat întâlnire în Turcia după trei ani de război. Moscova a lansat acțiuni ofensive în toate direcțiile, anunță Zelenski LIVE TEXT
0După mai bine de trei ani de la izbucnirea războiului pe scară largă în Ucraina, delegațiile Rusiei și Ucrainei revin la masa tratativelor. De data aceasta, scena discuțiilor este din nou Istanbulul — orașul unde, în primăvara lui 2022, s-a conturat un document de lucru ce părea să aducă speranța păcii. De atunci, multe s-au schimbat. Puține, însă, în direcția detensionării.
UPDATE 18:52 În timpul unei conferințe de presă care a urmat întâlnirii sale cu omologul său turc Recep Tayyip Erdoğan, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că forțele de ocupație rusești au lansat deja acțiuni ofensive în toate direcțiile pe linia frontului.
"Au fost lansate în toate direcțiile. Principala direcție a fost Sumi. Într-adevăr, 67.000 de soldați ruși erau concentrați acolo. Am luat măsurile adecvate pentru a le împiedica să se unească. Acesta este motivul pentru care rușii lucrează acum pentru a-și reface și regrupa forțele", a subliniat el.
Potrivit acestuia, armata ucraineană se confruntă cu această ofensivă constantă a invadatorilor de mai multe luni.
El a adăugat, de asemenea, că poziția ucraineană este consacrată în Constituția țării, că Crimeea face parte din Ucraina, iar Turcia susține poziția potrivit căreia peninsula este ucraineană.
El a reiterat că Ucraina nu recunoaște din punct de vedere juridic toate teritoriile ocupate temporar ca fiind rusești.
UPDATE 18:27 Șeful delegației ruse la Istanbul, Vladimir Medinski, a declarat presei ruse că Moscova este „pregătită pentru discuții”.
„Suntem pregătiți pentru discuții, pentru reluarea negocierilor de la Istanbul; suntem deschiși la posibile compromisuri și la discutarea acestora”, a declarat Medinski, referindu-se la ultimele discuții directe cunoscute dintre Rusia și Ucraina, care au avut loc la Istanbul în primăvara anului 2022.
Medinski a mai spus că delegația sa include „reprezentanți de rang înalt ai tuturor departamentelor relevante” – probabil ca răspuns la criticile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, conform cărora Vladimir Putin a decis să nu meargă personal în Turcia și a trimis în schimb o delegație „de nivel scăzut”.
Șeful delegației ruse a adăugat că Rusia dorește să elimine „cauzele principale ale conflictului” în timpul negocierilor.
UPDATE 17: 14 Delegația ucraineană care se va deplasa la Istanbul pentru discuții cu Federația Rusă va fi condusă de ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a declarat Zelenski după o întâlnire cu președintele turc.
„Din respect pentru președintele Trump, din respect pentru nivelul înalt al delegației turce și din respect pentru președintele Erdogan și dorind să demonstrez dorința Ucrainei de a demonstra cel puțin primii pași, cel puțin un armistițiu, am decis să trimit delegația noastră la Istanbul, dar nu pe toată. Nu va fi prezent niciun șef al SBU sau șeful Statului Major General. «Dar delegația va fi condusă de ministrul Apărării», a declarat președintele.
UPDATE 16:56 Diplomați europeni de rang înalt l-au acuzat pe Vladimir Putin că subminează discuțiile cu Ucraina menite să pună capăt războiului, în contextul în care perspectivele unei posibile întâlniri între cele două părți în Turcia rămân incerte. Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a declarat reporterilor că numirea de către Kremlin a unei delegații de nivel scăzut pentru a participa la discuțiile de la Istanbul, joi, a arătat că Putin încerca să „câștige timp”, scrie Bloomberg .
„Sperăm că președintele Statelor Unite va vedea această batjocură și va trage concluziile corecte”, a declarat ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski.
În plus, potrivit unei persoane familiarizate cu situația, SUA a adăugat noi detalii la propunerea de pace, inclusiv propunerea de a relua discuțiile de securitate în cadrul Consiliului NATO-Rusia. Forumul de Parteneriat s-a încheiat efectiv după începerea invaziei la scară largă a Rusiei în 2022.
Această inițiativă este o extindere a propunerii anterioare a administrației americane, care prevedea un armistițiu în schimbul recunoașterii de facto de către SUA a Crimeei ca fiind teritorială rusească și ridicării sancțiunilor. Moscova a respins până acum această propunere a SUA.
Liderii europeni au mai declarat că au sprijinul SUA pentru sancțiuni coordonate împotriva Rusiei dacă Moscova continuă să atace Ucraina.
Între timp, în conversațiile dintre oficialii americani și europeni de la începutul acestei săptămâni, relatate anterior de Bloomberg, partea americană nu a oferit un răspuns clar la întrebarea dacă este încă pregătită să impună sancțiuni împotriva Rusiei în cazul în care atacurile vor continua sau ce va face dacă Putin va refuza să se întâlnească cu Zelenski și să oprească luptele.
UPDATE 16:23 Zelenski, prins între Trump și Putin. Decizia care ar putea schimba soarta războiului
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află în fața uneia dintre cele mai dificile ecuații de politică externă de la începutul războiului. Prezent la Istanbul pentru ceea ce ar fi trebuit să fie o relansare a negocierilor de pace, Zelenski trebuie acum să decidă cât timp va rămâne în Turcia: suficient pentru a semnaliza deschiderea față de un posibil rol de mediator al președintelui american Donald Trump, dar nu atât de mult încât să pară că așteaptă semnale de la Moscova.
Potrivit unei analize CNN, liderul de la Kiev se află într-o poziție delicată: dacă respinge oferta de discuții venită pe filiera rusă, riscă să fie considerat rigid; dacă o acceptă, deschide ușa unor negocieri stagnante de luni de zile, dar în termeni impuși de o parte care și-a demonstrat până acum disprețul față de orice compromis real.
UPDATE: 16:00 Ucraina are în vedere trimiterea unui grup de persoane la Istanbul pentru discuții cu Rusia, pentru a asculta ce are de spus delegația de la Moscova și a stabili nivelul autorității acesteia, relatează Reuters , citând o sursă din comunitatea diplomatică ucraineană.
Interlocutorul agenției a menționat că Ucraina dorește să stabilească dacă echipa rusă are autoritatea de a lua vreo decizie. În același timp, dacă delegația rusă este pregătită pentru o „conversație serioasă”, partea ucraineană poate interacționa cu echipa.
Totuși, dacă delegații ucraineni decid că delegația rusă nu demonstrează nicio abordare serioasă a negocierilor, aceștia pot refuza să continue conversația.
„Vom fi îndreptățiți să concluzionăm că aceasta este o șaradă rusească, nu o acțiune semnificativă pentru pace”, a declarat sursa.
UPDATE 13:40 Absența liderului rus de la negocierile din Istanbul riscă să submineze eforturile de mediere ale președintelui Trump, care și-a asumat public rolul de arhitect al unui eventual acord de pace și a lăsat să se înțeleagă că speră chiar la o distincție simbolică: Premiul Nobel pentru Pace. Trump a declarat recent că este dispus să se alăture discuțiilor de la Istanbul pe 16 mai, cu condiția ca întâlnirile de pe 15 să genereze un „rezultat semnificativ”.
În lipsa unei prezențe la vârf, negocierile dintre delegațiile Rusiei și Ucrainei ar putea totuși avea loc, dar cu puține speranțe într-un progres real. Comentatorii politici și diplomații de carieră privesc tot mai sceptic ideea că din această etapă ar putea rezulta mai mult decât un nou schimb de replici.
UPDATE 12:28 Președintele rus Vladimir Putin nu va participa la discuțiile ruso-ucrainene de la Istanbul, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la CNN.
Întrebat dacă există posibilitatea ca Putin să participe la discuții, Peskov a răspuns: „Nu”.
Într-o ședință de informare cu jurnaliștii, Peskov a declarat anterior că în seara zilei de 14 mai, Putin a organizat o întâlnire pentru a pregăti negocierile. Pe lângă membrii grupului de negociere, la întâlnire au participat ministrul de Externe, Serghei Lavrov, ministrul Apărării, Andrei Belousov, șeful Gărzii Naționale Ruse, Viktor Zolotov, secretarul Consiliului de Securitate, Serghei Șoigu, șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, și șeful FSB, Aleksander Bortnikov.
„De asemenea, toți comandanții grupurilor din zona operațiunilor militare speciale au participat la întâlnire”, a adăugat Peskov, citat de Interfax.
În seara zilei de 14 mai, Kremlinul a publicat componența delegației ruse care va participa la negocierile de la Istanbul. Acesta va fi condus de consilierul președintelui rus, Vladimir Medinski. Viceministrul de Externe Mihail Galuzin, șeful Direcției Principale a Statului Major General al Armatei, Igor Kostiukov, și viceministrul Apărării, Aleksander Fomin, îl vor însoți la negocieri.
UPDATE 12:23 Președintele Volodimir Zelenski a sosit în Turcia pe 15 mai, înaintea unor potențiale negocieri de încetare a focului cu Rusia, chiar dacă președintele rus Vladimir Putin lipsește de la discuții.
Avionul lui Zelenski a aterizat pe aeroportul din Ankara. Mai târziu în cursul zilei, președintele ucrainean va purta discuții cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan în capitala Turciei.
O delegație rusă a sosit la Istanbul pentru a se întâlni cu reprezentanții ucraineni pentru discuții de pace - fără Putin. După întâlnirea cu Erdogan, președintele Ucrainei va decide cu privire la următorii pași pe care îi va face în ceea ce privește negocierile de pace cu Rusia, a declarat o sursă apropiată Biroului prezidențial pentru Kyiv Independent.
Kremlinul a păstrat în mare parte tăcerea cu privire la planul președintelui rus înainte de a publica în cele din urmă detalii despre delegația lor la sfârșitul zilei de 14 mai. Putin nu este inclus pe listă, nici alți oficiali ruși de rang înalt.
UPDATE 11.59 Întâlnirea de la Istanbul este încă învăluită în incertitudine. Lipsa unei agende comune, absența lui Putin, lipsa confirmării delegației ucrainene și reticențele americane alimentează percepția că summitul din 15 mai va fi, cel mult, o repetiție a celor eșuate anterior.
Chiar și așa, simplul fapt că se discută din nou despre un armistițiu temporar și despre o întâlnire directă între lideri păstrează o rază de speranță – una firavă, dar necesară într-un război care intră în al patrulea an fără o soluție clară la orizont.
Ucraina ar urma să discute exclusiv modalitățile de implementare și monitorizare a armistițiului, dar și un posibil schimb „toți pentru toți” al prizonierilor de război. Președintele Volodimir Zelenski a acceptat invitația la dialog imediat ce aceasta a fost lansată de Rusia – însă a condiționat participarea de prezența omologului său rus, Vladimir Putin.
Potrivit unei surse apropiate administrației prezidențiale de la Kiev, citată de Kyiv Independent, decizia finală privind participarea Ucrainei va fi luată de Zelenski după întrevederea sa cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, programată tot pentru 15 mai, dar la Ankara. Potrivit aceleiași surse, Zelenski insistă asupra unei întâlniri directe cu Putin, fără de care discuțiile riscă să rămână la nivel declarativ.
În acest context, președintele american Donald Trump – aflat într-un turneu în Orientul Mijlociu – a sugerat că ar putea participa la negocierile din 16 mai, dacă întâlnirea din 15 mai aduce un progres semnificativ. "Am vrea să vedem sfârșitul acestui război și cred că avem o șansă reală", a declarat Trump jurnaliștilor la Doha, fără a-și ascunde scepticismul privind angajamentul real al părții ruse.
Întrebat despre absența lui Putin, liderul american a răspuns laconic: „De ce ar veni, dacă eu nu sunt acolo?”
Conform relatărilor din presa americană și ucraineană, Rusia a lansat invitația la discuții în Istanbul în locul unei acceptări explicite a armistițiului propus de Kiev. Formula aleasă de Kremlin nu implică, cel puțin deocamdată, o recunoaștere formală a planului susținut de Washington.
Rusia a ignorat până acum toate propunerile de încetare a focului, iar încălcările sistematice ale propriilor angajamente din ultimii doi ani au redus încrederea în utilitatea unor negocieri fără garanții externe. Cu toate acestea, Washingtonul continuă să spere într-un acord de pace intermediat de SUA, în condițiile în care termenul autoimpus – 100 de zile pentru obținerea unui progres semnificativ – a fost deja depășit.
UPDATE 11:15 Președintele rus Vladimir Putin a desemnat o nouă componență a delegației oficiale pentru reluarea negocierilor cu Ucraina, care au loc azi în Turcia. În fruntea echipei ruse se află Vladimir Medinski, consilier prezidențial, fost ministru al Culturii, dar și un autor controversat, cunoscut pentru viziunile sale istorice neconvenționale și pentru fidelitatea față de narațiunile Kremlinului.
Din delegație mai fac parte consilierul prezidențial rus, Vladimir Medinski, ministrul adjunct de externe, Mihail Galuzin, și ministrul adjunct al apărării, Aleksander Fomin - un nivel de reprezentare pe care ucrainenii l-au considerat o insultă.
UPDATE 10. 38 Președintele american Donald Trump a declarat că ar putea merge vineri la Istanbul dacă negocierile de pace cu Ucraina vor avansa astăzi.
Vorbind din Qatar, în timpul vizitei sale de patru zile în Orientul Mijlociu, Trump a spus că speră că Rusia și Ucraina pot „face ceva”, deoarece războiul „trebuie să se oprească”.
„Ne-ar plăcea să vedem sfârșitul [războiului] și cred că avem o șansă să o facem”, adaugă Trump.
Secretarul de stat american Marco Rubio a susținut un discurs la Antalya, unde participă la discuțiile NATO unde a prezentat poziția SUA:
-Donald Trump este deschis oricărui mecanism care ar duce la pace între Rusia și Ucraina.
-SUA vor să fie de ajutor și insistă că nu există o soluție militară la conflict, dar există una diplomatică.
-Washingtonul dorește să vadă progrese în următoarele zile
-NATO are oportunitatea de a deveni și mai puternică
UPDATE 10.22 Ministrul de externe britanic, David Lammy, se află în Antalya pentru discuțiile NATO, alături de secretarul de stat american Marco Rubio.
El l-a criticat pe Vladimir Putin pentru trimiterea unei delegații „de nivel scăzut” la discuțiile de pace din Ucraina care vor avea loc astăzi la Istanbul.
„Venim cu un singur mesaj: să fim alături de Ucraina și să ne asigurăm că obținem o pace dreaptă, durabilă și durabilă”, spune Lammy.
„Pregătirea pentru această pace este demonstrată și de prezența președintelui Zelenski aici, în Turcia.”
„Desigur, am urmărit cu atenție în timp ce ne îndreptam spre aceste discuții, observând persoanele ruse de nivel inferior care vin să reprezinte partea rusă.”
O aeronavă ce transporta delegația rusă a aterizat pe 15 mai la Istanbul, potrivit agenției Interfax, în contextul în care se discută reluarea negocierilor de pace cu Ucraina. Vladimir Putin nu se va alătura delegației, trimițându-l în locul său pe consilierul Vladimir Medinski, semn că liderul de la Kremlin preferă în continuare strategia „unei prezențe prin absență”.
Alături de Medinski, delegația rusă îi include pe adjunctul ministrului de externe, Mihail Galuzin, șeful Direcției Principale de Informații Militare, Igor Kostiukov, și adjunctul ministrului apărării, Aleksander Fomin. Absența unor figuri-cheie precum Serghei Lavrov sau Iuri Ușakov este notabilă și întărește impresia că Moscova tratează această rundă de discuții mai degrabă ca pe un exercițiu diplomatic de imagine decât ca pe o oportunitate reală de a schimba cursul conflictului.
Zelenski refuză întâlnirea cu oficiali de rang inferior
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că nu va participa la discuții directe cu reprezentanți de rang inferior ai Federației Ruse. Până la o clarificare privind componența delegației ruse, Zelenski urmează să se întâlnească cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan, la Ankara.
„Aștept să văd cine vine din partea Rusiei, apoi voi decide ce pași va face Ucraina”, a declarat liderul ucrainean pe 14 mai. Refuzul Rusiei de a răspunde apelului internațional pentru o încetare necondiționată a focului, propusă să înceapă pe 12 mai, ridică semne de întrebare privind intențiile reale ale Kremlinului.
Chiar dacă forma acestor discuții este incertă, ele se anunță a fi cele mai importante contacte diplomatice directe dintre cele două părți de la „negocierile de la Istanbul” din martie-aprilie 2022. Atunci, Ucraina și Rusia au discutat o propunere de acord de pace care includea garanții internaționale de securitate, un statut de neutralitate pentru Ucraina și o formulă de compromis privind statutul Crimeei.
Documentul – cunoscut ca Comunicatul de la Istanbul – prevedea intervenția unor „state garante” (printre care SUA, Marea Britanie, Franța, Turcia și China) în cazul unui nou atac asupra Ucrainei. Însă, lipsa de garanții ferme și reacția internațională ezitantă au făcut ca acel cadru să se prăbușească rapid.
Poziția Rusiei: mai dură decât în 2022, în ciuda pierderilor
Rusia pare să fi înăsprit condițiile pe care le cere pentru un eventual acord de pace. Kremlinul insistă acum nu doar pe recunoașterea anexării Crimeei, ci și pe acceptarea de către Kiev a „noii realități constituționale” ruse: integrarea deplină a regiunilor Zaporijjea, Herson, Donețk și Lugansk – chiar dacă unele dintre aceste teritorii sunt controlate, în parte sau total, de Ucraina.
În mod paradoxal, aceste cereri vin într-un moment în care Rusia are o poziție militară mai slabă decât în 2022. Potrivit unui raport britanic recent, pierderile armatei ruse au depășit 950.000 de oameni de la începutul războiului, dintre care 160.000 numai în primele patru luni ale anului 2025. În plus, Flota rusă din Marea Neagră a fost parțial retrasă din Crimeea, iar eforturile de a păstra controlul asupra teritoriilor ocupate sunt tot mai costisitoare.
Totuși, Rusia pare determinată să continue conflictul, mizând pe uzura economică și militară a Ucrainei și pe o eventuală erodare a sprijinului occidental.
Poziția Ucrainei
În cei trei ani scurși de la primele discuții de pace, Ucraina și-a extins masiv armata. Forțele armate ucrainene numără astăzi aproape un milion de oameni — de patru ori mai mult decât limita de 250.000 propusă de Ucraina în cadrul discuțiilor din 2022.
Ucraina a reușit și o creștere spectaculoasă a capacității sale de producție militară: de la 12 miliarde de dolari în 2022, la peste 35 miliarde în 2024. Aproximativ 30% din echipamentul folosit în prezent de armata ucraineană este produs intern, inclusiv rachetele de croazieră Neptune și dronele cu rază lungă de acțiune.
Cu toate acestea, Ucraina se confruntă cu provocări semnificative: lipsa personalului militar calificat, probleme economice, inflație persistentă și nesiguranța privind continuitatea sprijinului internațional.
Occidentul: unitate fragilă, retorică ambițioasă
În Europa, sprijinul pentru Ucraina rămâne oficial ridicat, dar coeziunea este afectată de creșterea popularității partidelor pro-ruse în Franța și Germania. În timp ce noul cancelar german Friedrich Merz a declarat că va susține Kievul, guvernul său este fragil, iar Alternativa pentru Germania (AfD) câștigă teren. La Londra, Keir Starmer a preluat funcția de premier, promițând cel mai amplu pachet de sancțiuni de până acum împotriva Rusiei.
SUA rămân un factor decisiv, dar președintele Donald Trump a transmis semnale contradictorii. Deși a sugerat inițial că ar putea participa la discuțiile din Istanbul, Casa Albă a confirmat că nu va fi prezent. În schimb, Secretarul de Stat Marco Rubio și emisarul special Steve Witkoff vor reprezenta Washingtonul.
China, Iran și alți actori: calcule paralele
China a menținut o poziție ambiguă – sprijin retoric pentru Rusia, dar apeluri pentru o încetare a focului. Iranul, principal furnizor de drone pentru Moscova, pare slăbit de problemele interne și de pierderea influenței în Orientul Mijlociu. Eventualele progrese în relațiile SUA-Iran ar putea complica suplimentar poziția Moscovei pe scena internațională, mai ales dacă vor duce la o creștere a ofertei globale de petrol, afectând economia rusă deja fragilizată.
Atât Moscova, cât și Kievul par mai preocupate de consolidarea poziției pe termen lung decât de un compromis imediat.
Rusia, blocată într-o logică a pierderilor deja suferite, pare dispusă să continue un război de uzură, mizând pe epuizarea adversarului. Ucraina, deși mai bine pregătită militar acum, nu poate ignora riscurile erodării sprijinului occidental.
Se încarcă comentariile...
