Pe cine a trimis Putin la negocierile de la Istanbul pentru a-i enerva pe ucraineni

Președintele rus Vladimir Putin a desemnat o nouă componență a delegației oficiale pentru reluarea negocierilor cu Ucraina, care au loc azi în Turcia. În fruntea echipei ruse se află Vladimir Medinski, consilier prezidențial, fost ministru al Culturii, dar și un autor controversat, cunoscut pentru viziunile sale istorice neconvenționale și pentru fidelitatea față de narațiunile Kremlinului.

Din delegație mai fac parte consilierul prezidențial rus, Vladimir Medinski, ministrul adjunct de externe, Mihail Galuzin, și ministrul adjunct al apărării, Aleksander Fomin - un nivel de reprezentare pe care ucrainenii l-au considerat o insultă.

Este extrem de puțin probabil ca președintele Zelenski să se întâlnească cu ei, dar ar putea trimite o echipă de negociatori - mai ales având în vedere presiunea tot mai mare a SUA asupra Ucrainei pentru a discuta cu Rusia.

Igor Kostiukov conduce Direcția Principală de Informații a Rusiei - el joacă un rol cheie în organizarea eliberării prizonierilor.

El a fost sancționat de SUA în 2016 pentru „activități cibernetice rău intenționate semnificative”, iar apoi în 2018 pentru atacuri cibernetice și interferență în alegerile americane din 2016, câștigate de Donald Trump.

În 2020, Uniunea Europeană l-a sancționat pentru furtul e-mailurilor cancelarului german Angela Merkel într-un atac cibernetic din 2015 asupra parlamentului german.

Nu este prima dată când Medinski apare în acest rol. În primăvara anului 2022, la puțin timp după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, el a condus delegația rusă în negocierile de la Istanbul — discuții care, deși promițătoare la început, s-au încheiat fără un acord.

Un personaj controversat, între politică, propagandă și istorie revizionistă

Vladimir Medinski s-a născut pe 18 iulie 1970 în orașul Smila, regiunea Cerkasî, în Ucraina de astăzi. Provenit dintr-o familie de ofițer și medic, a copilărit în mai multe orașe ale fostei URSS, stabilindu-se în cele din urmă la Moscova. Aici a urmat studii universitare și și-a început ascensiunea în aparatul de stat rus.

Între 2012 și 2020 a ocupat funcția de ministru al Culturii, iar după demisie a fost numit consilier al președintelui. Medinski este, de asemenea, secretarul general al Uniunii Scriitorilor din Rusia și autorul unei serii de volume cu tematică istorică, apreciate în cercurile pro-guvernamentale, dar criticate de numeroși specialiști pentru lipsa de rigoare academică și utilizarea excesivă a ideologiei naționaliste.

Poziții radicale și sancțiuni internaționale

Activitatea sa publică, în special începând cu 2014, dar mai ales după 2022, l-a plasat în centrul unei serii de controverse internaționale. Medinski a fost inclus pe listele de sancțiuni ale Statelor Unite și Canadei, fiind acuzat că a contribuit la răspândirea unor narațiuni justificative pentru agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei.

Printre declarațiile sale cele mai cunoscute se numără afirmația conform căreia Rusia ar fi fost „forțată” să intervină militar pentru a proteja locuitorii din Donbas. De asemenea, a încercat să minimalizeze sau să nege crimele de război comise de forțele ruse în orașe precum Bucea, afirmând că acestea ar fi fost „inscenări utile guvernului ucrainean”.

Un alt gest care a stârnit controverse internaționale a fost acela în care Medinski a tăiat carduri bancare Visa și MasterCard pentru a forma literele Z și V — simboluri devenite emblematice pentru campania militară rusă.

Discurs ambiguu despre Ucraina: între apropiere culturală și negarea statalității

Deși născut pe teritoriul ucrainean, Medinski a dezvoltat un discurs contradictoriu față de țara sa de origine. Pe de o parte, a afirmat că are „o profundă simpatie pentru poporul ucrainean”, evocând originile sale și atașamentul pentru cultura regiunii. Pe de altă parte, a susținut public ideea că Ucraina nu ar fi avut niciodată un drept real la statalitate, acuzând-o de „istorie rescrisă” și de colaborare cu puteri străine împotriva Rusiei.

Într-un interviu din aprilie 2023, Medinski a pledat pentru introducerea în manualele școlare a ideii că invazia Ucrainei a fost „inevitabilă”, întrucât „formarea acestei țări a fost un rezultat artificial al politicii bolșevice, iar desprinderea sa din URSS s-a făcut fără o bază legală clară”.

Educația ca instrument de mobilizare ideologică

Un alt element semnificativ în activitatea publică a lui Medinski este implicarea sa în reforma educației. În toamna lui 2024, a propus reducerea duratei învățământului general la nivel gimnazial, considerând că „11 ani de școală sunt un lux în condițiile actuale”. Criticii acestei propuneri au interpretat inițiativa ca o formă mascată de militarizare timpurie a tineretului, prin reorientarea forțată către formarea profesională și mobilizarea în industrii esențiale pentru efortul de război.

În ianuarie 2025, un nou manual de istorie destinat elevilor din clasele VI–XI, coordonat și în mare parte scris de Medinski, a fost lansat oficial în școlile din Rusia. Volumul conține interpretări istorice conforme cu poziția oficială a Kremlinului, inclusiv ideea că „războiul a fost declanșat de refuzul Occidentului de a accepta cererile legitime ale Rusiei” și că Ucraina a fost transformată într-un „cap de pod agresiv” de către NATO.

Potrivit Centrului pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina, manualul reprezintă „un instrument de propagandă destinat să formeze o generație care consideră justificată agresiunea militară rusă”.

Scrierile istorice și criticile comunității academice

Medinski a devenit cunoscut publicului larg prin seria de cărți „Mituri despre Rusia”, în care încearcă să demonteze ceea ce el consideră a fi prejudecăți istorice occidentale. Volumul, dar și emisiunea TV care i-a urmat, au fost criticate de istorici pentru amestecul de afirmații neverificabile, omisiuni deliberate și reinterpretări forțate ale faptelor.

Poate cea mai comentată declarație a sa datează din 2012, când, într-un interviu acordat unei publicații din diaspora rusă din SUA, Medinski a afirmat că „după toate catastrofele din secolul XX, faptul că Rusia încă există și se dezvoltă dovedește că poporul rus are o cromozomă în plus”. Afirmația, văzută de mulți ca jignitoare și medical inadecvată, a fost ulterior ironizată în presa internațională.

Un nume reluat în negocieri: întoarcerea la Istanbul, întoarcerea la 2022?

Numirea lui Medinski în fruntea delegației ruse pentru discuțiile din Istanbul ar putea semnala dorința lui Vladimir Putin de a reveni la formatul de negociere din 2022, când Rusia și Ucraina au discutat un posibil acord de pace mediat de Turcia. Kremlinul susține și în prezent că Ucraina ar fi acceptat atunci, „în principiu”, condițiile Rusiei, dar că ar fi renunțat sub presiunea liderilor occidentali.

Deocamdată, președintele rus nu va participa personal la discuții, preferând să păstreze un grad de distanță. În lipsa unui cadru clar și a unui acord de încetare a focului, aceste negocieri riscă să se transforme într-un nou exercițiu retoric fără efecte imediate.

Vladimir Medinski întruchipează o trăsătură constantă a regimului Putin: folosirea istoriei ca instrument politic și apelul la figuri cu capital simbolic ridicat pentru a justifica acțiuni contestate internațional. Deși tonul său este adesea emfatic, iar ideile promovate sunt în contradicție cu consensul științific, Medinski rămâne un mesager util pentru o putere care își construiește legitimitatea nu doar prin arme, ci și prin cuvinte.