Rusia nu are nevoie să invadeze Belarusul, e deja acolo. Lukaşenko a ajuns marioneta lui Putin

Moscova are baze militare în fosta republică sovietică, agenţii săi au ocupat deja televiziunea naţională belarusă, înlocuindu-i pe jurnaliştii grevişti, iar Lukaşenko a ajuns marioneta lui Putin.

Rusia să nu aibă nevoie să invadeze Belarusul. E deja acolo” , scrie publicaţia americană „Washington Post“, făcând o analiză a relaţiilor dintre cele două state ex-sovietice. „Lukaşenko i-a cerut celui mai apropiat aliat şi principal binefăcător, Vladimir Putin, să-i acorde sprijin militar în caz că situaţia va continua să se agraveze, iar Rusia şi-a conformat disponibilitatea de a i-l acorda. Dar nu vă aşteptaţi ca în Belarus să se repete evenimentele din Ucraina din 2014. Kremlinul are toate motivele pentru a acţiona într-o manieră discretă.

Intervenţia militară ar fi dificil de justificat. Protestele care s-au răspândit în tot Belarusul nu sunt anti-ruseşti, deşi nu sunt nici rusofile. Ultimul sondaj realizat de sociologii Academiei de Ştiinţe a Belarusului, în iunie, arată că mai puţin de 7% din populaţie vrea ca ţara ei să devină parte a Rusiei. De ce şi-ar trimite Putin forţele să „salveze” o ţară în care nimeni nu şi-l doreşte în calitate de salvator? O invazie rusească nu ar face decât să-i unească şi mai mult pe belaruşi, dar de data aceasta împotriva Moscovei“, scrie publicaţia americană.

„Deci Kremlinul are toate motivele pentru a acţiona într-o manieră discretă. Şi, în realitate, agenţii Rusiei au început deja să sosească – la televiziunea naţională a Belarusului“, scrie WP.

Propaganda rusă: Occidentul rupe ţara

Angajaţii postului au intrat în grevă de pe 14 pe 19 august pentru a protesta faţă de  cenzură şi alegerilor considerate de mulţi a fi fost măsluite. (Greva a încetat când poliţia a blocat accesul în sediul televiziunii.) Însă în ultima săptămână surse din televiziune au raportat un aflux de străini vorbitori de rusă care i-au substituit pe grevişti. Lukaşenko a admis pe 21 august că într-adevăr a invitat jurnalişti ruşi să lucreze la televiziunea de stat şi printre jurnaliştii acreditaţi la preşedinţie.

Regimului Lukaşenko i-ar fi dificil să supravieţuiască fără controlul televiziunii de stat, o sursă primară de ştiri pentru mulţi belaruşi şi unul dintre principalele sale instrumente de propagandă. Semnificaţia prezenţei acestor jurnalişti ruşi merge mult mai departe de simpla înlocuire a omologilor lor belaruşi. Noii veniţi diseminează deja scenarii rusofile şi dezinformare. „NATO şi-a fixat obiectivul de a izola regiunea Grodno. Acolo au apărut steaguri poloneze”, a declarat sâmbătă Lukaşenko. Acuzaţiile, dezminţite de NATO şi Polonia drept „nefondate”, creează impresia falsă că ar exista o confruntare sau chiar o dezbinare între estul şi vestul ţării.

Prin acceptarea discretă de către Lukaşenko a banilor lui Putin, organizaţiile pro-Kremlin marginalizate în prezent vor deveni mai vizibile. De fapt se întâmplă deja. Steaguri ruseşti şi altele aparţinând unor grupări naţionaliste ruseşti au apărut recent la mitinguri pro-Lukaşenko. Chiar dacă Belarusul nu este chiar atât de ferit de genul de intervenţie de care s-a folosit Moscova în Crimeea şi estul Ucrainei, organizaţiile rusofile din Belarus cu siguranţă fie vor promova o integrare mai profundă şi anexarea, fie, în caz că acestea ar eşua, vor încerca să dezbine şi să slăbească ţara. Cum Lukaşenko va acţiona pentru a împiedica orice forme de dizidenţă în presa naţională, societatea civilă din ţară va avea mai puţin spaţiu de manevră pentru a lupta contra acestei propagande rusofile.

Belarusul e deja aproape complet dependent de Rusia din punct de vedere economic. Cele două ţări au o apărare antiaeriană comună şi un sistem comun de control al graniţelor. Rusia are două baze militare în Belarus. Cele mai multe arme ale armatei belaruse sunt sovietice şi ruseşti, iar producătorii ruşi supervizează utilizarea echipamentului lor în Belarus, reaminteşte Washington Post despre totala dependeţă a Minskului de Moscova.

Lukaşenko contează împrumutul de la Putin

Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a declarat că nu va permite prăbuşirea monedei ţării, în urma protestelor care au loc în aceste zile în toată ţara şi a grevei lucrătorilor, prin care este contestat rezultatul alegerilor prezidenţiale din 9 august.

Lukaşenko a făcut această precizare pe 27 august, în timp ce anunţa un acord cu Moscova în cadrul căruia spune că Rusia va refinanţa un împrumut de 1 miliard de dolari către Belarus.

Odată cu rubla belarusă, a cărei valoare a scăzut în ultimele zile, Lukaşenko a declarat agenţiei de ştiri BelTA, administrată de stat că şi cursul de schimb este „oscilant” şi că „dacă cererea este mare, dolarul sau euro vor fi mai scumpe, iar dacă cererea scade, atunci acestea vor costa mai puţin. Nu ne agăţăm de cursul de schimb al rublei [belaruse] care încearcă să-l restricţioneze. ”

Observaţiile sale vin în condiţiile în care autorităţile din Belarus continuă să reprime cu violenţă protestele demonstranţilor şi pe liderii opoziţiei care contestă rezultatul oficial al alegerilor din 9 august, care i-au adus al şaselea mandat de preşedinte, după 26 de ani la conducerea ţării.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că Rusia este pregătită să trimită un contingent de forţe de ordine în Belarus, „dacă este necesar”, în eventualitatea comiterii unor „jafuri”, pentru a restabili ordinea în Belarus, pe fondul protestelor care contestă rezultatul alegerilor prezidenţiale din 9 august în urma cărora preşedintele Aleksandr Lukaşenka ar fi obţinut al şaselea mandat cu peste 80% din voturi.

Putin a făcut comentariile într-un interviu-surpriză difuzat joi de canalul de stat.

„Forţele ruse nu vor fi utilizate decât dacă elemente extremiste din Belarus depăşesc linia şi trec la comiterea de jafuri”, a spus Putin.

Preşedintele rus a mai spus că crede că „instituţiile de ordine din Belarus demonstrează un comportament destul de rezervat, indiferent de situaţie”.

Comentariile lui Putin vin pe fondul reprimării demonstraţiilor împotriva rezultatului alegerilor prezidenţiale din 9 august, câştigate de preşedintele autoritar Aleksandr Lukaşenka, de 26 de ani la putere în Belarus.

Lukaşenko contează împrumutul de la Putin

Lukaşenko, felicitat de ziua lui de Putin şi invitat la Moscova

Preşedintele rus Vladimir Putin l-a contactat telefonic duminică pe omologul său belarus Aleksandr Lukaşenko pentru a-l felicita cu ziua de naştere şi a-l invita într-o vizită la Moscova, o dovadă de sprijin din partea Kremlinului, în timp ce mii de protestatari au ieşit din nou pe străzile din centrul Minskului pentru a cere retragerea de la putere a lui Lukaşenko, informează Reuters.

Preşedintele Lukaşenko, ce a împlinit duminică 66 de ani, se confruntă cu ample proteste şi greve de când a câştigat alegerile prezidenţiale din 9 august, pe care oponenţii săi le consideră fraudate. Lukaşenko neagă fraudarea alegerilor şi susţine că a câştigat alegerile cu peste 80% şi că protestele sunt alimentate de peste hotare.

"A fost stabilită o întrevedere la Moscova în următoarele săptămâni", informează un comunicat al Kremlinului după apelul telefonic al lui Putin.

Putin a declarat joi că este pregătit să desfăşoare forţe în Belarus dacă protestele post-electorale degenerează în această ţară, cerând totodată părţilor o soluţionare negociată.

Miniştrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns vineri la un acord politic cu privire la instituirea de sancţiuni împotriva a circa 20 de oficiali apropiaţi preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko.

Opoziţia, a cărei lideră Svetlana Tihanovskaia. s-a refugiat în Lituania, a organizat două manifestaţii uriaşe la 16 şi 23 august. Duminică, 30 august, aproape 400 de sportivi belaruşi s-au alăturat contestatarilor, publicând un apel la organizarea de noi alegeri.