Ruptura de trecutul comunist. În Albania, fostele depozite de arme din munţi se reconvertesc în fabrici de peşte şi restaurante FOTO
0
În Albania, în tunelurile săpate în munţi de paranoicul tiran Enver Hodja, hamsiile plutesc în linişte în bazinele care au înlocuit depozitele de arme ale fostului regim comunist.
Situată undeva în centrul micii ţări balcanice, fostul complex militar Labinot-Fushë s-a reconvertit într-o fabrică suprarealistă de prelucrare a peştelui. Ornat cu statui, fresce şi fotografii, acest sit gigantic, care arată de parcă ar fi fost imaginat de un Dali pierdut în ţara realismului socialist, este plin de referinţe istorice şi literare.
Compania Rozafa, care a exportat anul trecut fructe de mare în valoare de 32 de milioane de euro, s-a implantat acum şase ani pe ruinele unei foste baze militare construite de ocupantul italian în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
La sfârşitul conflagraţiei, comuniştii lui Enver Hodja au preluat sub controlul lor baza amplasată la poalele Munţilor Griqan. Defunctul dictator, care era supărat pe întregul pământ - Occidentul, fosta URSS, fosta Iugoslavie, China - a săpat acolo trei tuneluri în anii 1970 pentru a-şi depozita o parte din arme şi muniţii.
După căderea regimului, în timpul unei rebeliuni armate în 1997, insurgenţii au devastat locul şi au pus mâna pe puşti Kalaşnikov, tunuri şi vehicule blindate. În întreaga Albanie, un milion de arme dispăruseră în acele vremuri, conform estimărilor armatei şi poliţiei.
„În aceste locuri existau doar ruine şi totul te făcea să te gândeşti la lumea post-Hiroshima”, spune pentru AFP Gjergj Luca, un antreprenor capricios în vârstă de 55 de ani, fiul unor actori foarte celebri în Albania care la rândul său a cochetat cu actoria.
Astăzi, porţile de intrare în cele trei tuneluri ale lui Hodja sunt acoperite cu capetele gigantice ale eroilor naţiunii, cum ar fi Skanderbeg (foto mai jos). În interior, butoaie pline cu hamsii stau aliniate pe rânduri.
FOTO AFP
„Aici nu ştim unde intrăm şi pe unde să ieşim”, glumeşte Vjollca Kaculli, un manager în cadrul Rozafa. Tunelurile „sunt la fel de încâlcite precum solzii de peşte”.
Castraveţi de mare pentru Hong Kong
În apropiere, în hangare imense, armate de muncitori mânuiesc hamsiile. Totodată, ambalează creveţi importaţi din nordul Europei, unde vor fi reexpediaţi, sau ambalează castraveţi de mare cu destinaţia Hong Kong.
Rozafa este principalul angajator din această regiune săracă afectată de şomaj. Aproape 1.500 de persoane lucrează aici, în principal femei plătite pe kilogramul de peşte prelucrat, sau cu aproximativ 20 de euro pe zi, salariul mediu în Albania.
FOTO AFP
„Fish City” este prevăzut cu o creşă, o grădiniţă, un cinematograf, un centru de instruire în tehnici agroalimentare, o cantină, un restaurant imens frecventat de clienţi din întreaga Albanie şi din străinătate.
Situl aminteşte într-un fel de paternalismul oraşelor muncitoreşti ale Marii Britanii sau ale Franţei din secolul al XIX-lea, dar Gjergj Luca spune că este vorba de un „vis” al său în slujba unei comunităţi căreia îi oferă posibilitatea de a avea viaţă socială, acces la artă şi la istorie.
„Visele şi munca mea s-au transformat într-o stare de spirit”, se felicită el în mijlocul unor portrete cu Don Quijote, Jim Morrison şi Winston Churchill.
La o oră de mers cu maşina spre sud, fosta bază militară Gramsh, numită pe vremuri „Oraşul Kalaşnikovurilor”, se ocupă din decembrie de peştii companiei Rozafa şi oferă locuri de muncă pentru 200 de persoane.
FOTO AFP
Situl găzduia puşti AK-47 ruseşti şi puşti Simonov fabricate sub licenţă chineză la uzina Çekin, situată din apropiere, îşi aminteşte istoricul Agim Qoku.
„Astăzi nu avem nevoie de arme, ci de locuri de muncă şi o viaţă economică şi socială mai bună. Aceasta este adevărata noastră luptă”, afirmă Gjergj Luca.
Asemeni „Fish City”, multe dintre zecile de mii de buncăre şi tuneluri împrăştiate de Hodja prin Albania şi-au găsit o viaţă nouă sub formă de cafenele, depozite sau atracţii turistice, remarcă AFP.
Se încarcă comentariile...
