Românii fac bani din disperarea refugiaţilor

Potrivit Ministerului român de Externe, 27 de cetăţeni români au fost reţinuţi din 26 august numai în Ungaria sub suspiciunea de trafic de persoane. Autorităţile din Europa fac cu greu faţă reţelelor de traficanţi de persoane.

Mai mulţi cetăţeni români au fost reţinuţi pentru trafic de persoane în Ungaria şi în Austria în ultimele zile, în contextul valului de imigranţi cu care se confruntă Europa.

Ministerul român al Afacerilor Externe anunţase vineri că 18 cetăţeni români sunt reţinuţi şi cercetaţi pentru trafic de persoane în Ungaria, în patru cazuri diferite, 16 dintre aceştia aflându-se în arestul poliţiei din Budapesta. Sâmbătă, MAE a confirmat că alţi patru români au fost reţinuţi de poliţia ungară în regiunea Csongrad, fiind suspectaţi de trafic de persoane.

De asemenea, sâmbătă seara, MAE a anunţat că autorităţile austriece au confirmat reţinerea a doi cetăţeni români, şoferi ai unor camioane în care se aflau mai multe persoane, în localitatea Braunau, respectiv la Salzburg.

Duminică, ambasada României în Ungaria a fost informată, de Poliţia din Budapesta, că patru cetăţeni români au fost reţinuţi în 29 august pentru suspiciunea de trafic de persoane, MAE precizând că 27 de cetăţeni români au fost reţinuţi în această ţară începând din 26 august.

MAE a precizat că deocamdată, niciunul dintre aceştia nu a solicitat asistenţă consulară, dar „Ambasada României la Budapesta menţine legătura cu autorităţile ungare în cazurile cetăţenilor români reţinuţi în Ungaria pentru trafic de persoane“.

Vineri, poliţiştii unguri au arestat un român ce conducea o camionetă înmatriculată în Timişoara, ce s-a  răsturnat pe autostrada M5, în vestul Ungariei, şi în care se aflau aproximativ 40 de imigranţi sirieni.

Acestora se adaugă alţi câţiva arestaţi prin Italia şi Austria, începând din luna mai prinşi transportând imigranţi. Cazul cel mai recent este cel din Austria, din weekwend când un român de 29 de ani a fost prins transportând 26 de refugiaţi, printre care şi câţiva copii, din Austria în Germania. 

Purtătorul de cuvânt al poliţiei austriece a descris intervenţia ca fiind una „la limită“, întrucât copiii aveau deja ameţeli pentru că se aflau de prea mult timp în camionul încins şi „nu ar mai fi rezistat prea mult timp“, potrivit Sky News. Refugiaţii, care sperau să ajungă în Germania, provin din Siria, Afganistan şi Bangladesh şi au fost transportaţi la spital. 

Poliţiştii au încercat să oprească dubiţa în trafic în oraşul austriac Braunau, diar şoferul român a accelerat, fiind urmărit şi apoi arestat. 

„Şoferului nu îi păsa de oamenii din spate. Noi nu am transporta nici animale în aceste condiţii pe drumurile din Austria“, a precizat purtătorul de cuvânt.

Trei copii, cu vârste de cinci-şase ani, au fost găsiţi aproape inconştienţi, dar după ce au primit îngrijiri autorităţile au anunţat că vieţile lor nu mai sunt în pericol. Ulteriori, cei trei copii sirieni salvaţi din camion au dispărut din spitalul în care erau trataţi, împreună cu familiile lor.

Camionul groazei

Un al cincilea suspect, un bulgar, a fost reţinut de poliţia ungară în noaptea de sâmbătă spre duminică în legătură cu cazul camionului frigorific găsit abandonat pe o autostradă din estul Austriei şi în care au fost descoperite cadavrele a 71 de imigranţi. Patru indivizi — patru bulgari şi un afgan — arestaţi vineri în cadrul acestei anchete au compărut sâmbătă în faţa tribunalului din Kecskemét (centrul Ungariei). Cei patru au primit mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile. 

Iniţial, autorităţile ungare anunţaseră că proprietarul camionetei ar fi român. Anchetatorii au precizat că momentul şi cauza exactă a decesului nu au fost încă stabilite, dar cel mai probabil refugiaţii au murit asfixiaţi.

Europa face cu greu faţă reţelelor de traficanţi

Unul dintre locurile cele mai vizibile pentru reţelele de traficanţi este în Franţa, la Calais, la intrarea în tunelul de sub Canalul Mânecii, notează RFI.

În ultimele luni, poliţiştii francezi au reuşit să anihileze şapte reţele albaneze de trafic de persoane. Fiecare avusese venituri cuprinse între 700 de mii şi două milioane de euro. Nu mai puţin de 1.500 de oameni au fost arestaţi în Franţa de la începutul anului în legătură cu traficul de persoane.

Poliţiştii dispun de o hartă destul de clară a felului în care funcţionează reţelele de traficanţi. Dacă acum câţiva ani, fiecare lucra cu migranţi din ţara lui, astăzi reţelele au devenit întreprinderi criminale internaţionale. În aceeaşi reţea poţi întâlni traficanţi pakistanezi, afgani, irakieni sau vietamezi.

Pentru a trece din Franţa în Marea Britanie cu sprijinul unei reţele de traficanţi, tarifele sunt diferite. 

Filierele asiatice, cum ar fi cea chinezească sau vietnameză, sunt foarte bine organizate şi propun chiar servicii VIP: cazare la hotel la Calais, apoi trecerea frontierei în cabina unui TIR alături de şofer. Mai mult, primeşti şi garanţia că dacă eşuezi prima oară, te va ajuta până vei reuşi să ajungi în ţara dorită. Pentru asta, imigranţii plătesc între zece şi douăzeci de mii de euro.”Una dintre maşinile pe care le-am confiscat recent şi care era folosită pentru trafic era un Jaguar cu interior de piele”, declară un primar francez pentru „Liberation“.

Mult mai puţin structurate sunt filierele africane. Cei mai mulţi dintre eritreeni, de exemplu, folosesc mai multe filiere - una care îi duce până în Europa, asta însemnând şi o traversare riscantă şi îngrozitoare a Mediteranei, apoi o filieră până în Franţa şi o treia până în Marea Britanie. Costă mult şi nu eşti sigur că ajungi la destinaţia dorită.

Traficanţii au creat pagini pe Facebook

Traficanţii de persoane au creat pagini pe Facebook în care le promit sirienilor sau irakienilor disperaţi o cale "sigură" spre Europa, în schmbul unor sume de ordinul miilor de euro, relatează Daily Mail în ediţia electronică de sâmbătă.

La prima vedere par reclame pentru excursii turistice, dar sfaturile adresate pasagerilor - interdicţia vălului musulman şi a bagajelor - arată că acestea nu sunt pentru sejururi la Londra, Paris sau Atena. Numeroase pagini de pe Facebook le oferă sirienilor şi irakienilor disperaţi transport spre Europa, în schimbul a mii de euro.

Traficanţii încearcă să profite de pe urma familiilor din clasa de mijloc care sunt dispuse să rişte economiile de o viaţă pentru promisiunea unei călătorii "100% sigure" spre Europa, în condiţiile în care mii de oameni au murit încercând să traverseze Mediterana cu ambarcaţiuni nesigure şi supraaglomerate.

O pagină de pe Facebook, numită "Călătorie sigură din Turcia în Grecia", informează potenţialii clienţi că se vor îmbarca pe un iaht de 40 de metri, Orient Bosphorus, în portul turc Izmir. Pasagerilor care plătesc aproximativ 3.500 de euro li se interzice să aducă bagaje sau să poarte văl musulman, ci trebuie să aibă la ei doar camere de fotografiat digitale şi laptopuri, pentru a părea că sunt turişti occidentali.

Celor care nu vor să rişte o călătorie pe mare, site-ul le oferă de asemenea un drum de două zile cu camionul prin Austria, pentru 7.500 de euro de persoană.

Odată ajunşi în Europa, numeroşi imigranţi intenţionează să călătorească spre nord, în ţări precum Germania, Belgia şi Suedia.

Sirienilor care nu au documente de călătorie valide, diferite companii obscure le oferă paşapoarte la preţuri începând cu 900 de euro, în timp ce vizele pentru ţări europene pot costa mii de euro.

Europa aşteaptă peste 800.000 de refugiaţi

Potrivit unui raport al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, peste 300.000 de imigranţi au traversat Marea Mediterană anul acesta, în încercarea de a ajunge în Europa, iar aproximativ 2.500 au murit sau au dispărut pe durata acestei călătorii.

Dintre aceştia, aproape 200.000 au ajuns în Grecia, jumătate dintre ei doar în ultimele două luni, şi 110.000 în Italia. Prin comparaţie, pe tot parcursul anului 2014, 219.000 de persoane au traversat Marea Mediterană. De asemenea, oficiali germani au declarat că sunt aşteptaţi peste 800.000 de imigranţi în cursul acestui an.

Cel mai mare grup de migranţi anul acesta vine din Siria, unde are loc un brutal război civil, urmaţi de afgani şi oameni din Eritreea. Aceştia fug de sărăcie şi de abuzuri privind drepturile omului. În topul refugiaţilor urmează nigerienii şi kosovarii.