România solicită o misiune NATO în zona Mării Negre

România solicită o extindere a posturii defensive a NATO în zona Mării Negre, avertizând că intensificarea activităților militare ale Rusiei necesită o prezență aliată mai puternică și mai concentrată în regiune, relatează Politico.

drona marea neagra FOTO ARHIVĂ

Vorbind în marja Conferinței de Securitate de la München, ministrul român al Apărării, Radu Miruță, a cerut desfășurarea suplimentară de sisteme anti-dronă, capacități radar și rachete de apărare antiaeriană, în cadrul unei posibile noi misiuni NATO pentru a descuraja Rusia.

„Marea Neagră este locul unde rușii au un interes major”, a declarat Miruță. „Este o mare care trebuie protejată și o zonă în care România este foarte interesată ca NATO să ofere protecție.”

Propunerea ar urma modelul inițiativelor recente lansate de NATO pentru consolidarea zonelor vulnerabile de pe flancul estic. În ultimul an, Alianța a lansat misiunile Baltic Sentry și Eastern Sentry pentru a răspunde sabotajelor asupra cablurilor submarine și lacunelor din apărarea aeriană. Săptămâna trecută, NATO a lansat și misiunea Arctic Sentry, o mișcare interpretată pe scară largă drept o consolidare a securității în regiunea arctică, pe fondul tensiunilor geopolitice crescute.

România susține că Marea Neagră necesită acum o atenție similară.

Având o frontieră de 650 de kilometri cu Ucraina, România s-a confruntat cu provocări repetate de securitate de la începutul invaziei ruse la scară largă din 2022. Peste o duzină de drone rusești au pătruns în spațiul său aerian, determinând Bucureștiul să modifice legislația privind doborârea dronelor, să redistribuie trupe la frontieră și să achiziționeze un sistem american anti-dronă. Cu toate acestea, încălcările continuă.

„Vedem drone care vin peste Marea Neagră către Ucraina”, a spus Miruță, subliniind că activitatea este în creștere. Monitorizarea permanentă a întregii zone rămâne o provocare majoră, mai ales când dronele se apropie de Dunăre — granița naturală dintre România și Ucraina — lăsând armatei române foarte puțin timp pentru a decide dacă un aparat va pătrunde sau nu pe teritoriul său.

Un oficial NATO, reacționând la propunere, a declarat că Alianța va „continua să se adapteze” misiunii Eastern Sentry în contextul încălcărilor repetate ale spațiului aerian, inclusiv în România. Oficialul a adăugat că NATO colaborează cu Bucureștiul pentru a consolida și mai mult aceste eforturi.

Experții în securitate avertizează că riscurile pentru Marea Neagră sunt și maritime, nu doar aeriene.

Oana Popescu-Zamfir, director al think tank-ului GlobalFocus Center din București, a subliniat că prezența Rusiei în regiune evidențiază un „deficit major” în domeniul informațiilor, supravegherii și recunoașterii. De asemenea, ea a atras atenția asupra proiectului românesc de exploatare a gazelor Neptun Deep, programat să devină operațional anul viitor, care ar putea deveni ținta unor activități hibride, inclusiv sabotaj sau bruiaj GPS.

„Trebuie să fim pregătiți pentru orice fel de acte de sabotaj”, a spus Popescu-Zamfir, sugerând că NATO ar putea desfășura drone subacvatice, ar putea consolida monitorizarea prin satelit și ar putea centraliza supravegherea regiunii.

În ciuda acestor preocupări, unii aliați par reticenți. Un diplomat NATO, a declarat  sub protecția anonimatului că actualul model de forțe al Alianței este deja suprasolicitat, ceea ce ar putea limita apetitul pentru o nouă misiune dedicată. „Din cauza suprasolicitării modelului de forțe, nu văd un apetit puternic pentru aceasta”, a afirmat diplomatul.

Pentru Miruță, însă, problema ține de împărțirea echitabilă a responsabilităților pe flancul estic al NATO. Deși resursele au fost concentrate în mare măsură în regiunea baltică, el susține că Marea Neagră se confruntă cu amenințări comparabile.

„Există resurse concentrate în Marea Baltică … dar este nevoie și în Marea Neagră”, a spus Miruță. „Să distribuim în mod echitabil resursele între aceste două puncte.”

Pe fondul tensiunilor persistente cu Moscova, apelul României evidențiază o dezbatere mai amplă în interiorul NATO: cum să echilibreze resursele militare limitate în fața unui arc tot mai larg de vulnerabilitate, din Arctica până în Marea Neagră.