România solicită ca la următoarea reuniune a miniştrilor de externe europeni să fie discutate conflictele îngheţate din regiunea Mării Negre

Ministrul român de exterene, Bogdan Aurescu

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a adresat, şefului diplomatiei europene, Josep Borrell, o scrisoare co-semnată de omologii săi, din 10 state membre UE (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia) prin care propune introducerea pe agenda unei viitoare reuniuni a Consiliului Afaceri Externe a unei discuţii aprofundate privind rolul UE în soluţionarea conflictelor îngheţate din zona Mării Negre.

Scrisoarea vine în continuarea demersurilor întreprinse recent de şeful diplomaţiei române în cadrul reuniunilor miniştrilor de externe europeni şi în contextul contactelor cu omologi din UE şi parteneri din vecinătate. Cu acest prilej ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat provocările reprezentate de persistenţa unui arc de instabilitate în vecinătatea imediată a UE, în regiunea Mării Negre, generat de existenţa unui lanţ de conflicte prelungite, aflate fie în formă activă sau aşa-zis „îngheţate”, cu efecte negative directe asupra stabilităţii şi securităţii regionale şi a Europei în general, precum şi asupra perspectivelor de dezvoltare ale societăţilor şi prosperităţii cetăţenilor din regiunile respective, sea arată într-un comunicat al MAE.

Astfel, la reuniunea CAE de la Luxemburg din octombrie, ministrul Bogdan Aurescu a propus includerea acestei teme pe agenda unei viitoare reuniuni.

Scrisoarea, iniţiată de ministrul român al afacerilor externe, pune accentul pe necesitatea ca UE să acorde o atenţie sporită soluţionării paşnice şi durabile a conflictelor prelungite din vecinătate, printr-o angajare mai activă şi vizibilă în sprijinul eforturilor de reglementare derulate în cooperare cu alţi parteneri internaţionali, în cadrul formatelor multilaterale abilitate, aceasta fiind o precondiţie pentru o voce puternică şi credibilă a UE pe scena internaţională.

În opinia împărtăşită de co-semnatarii scrisorii, discuţia miniştrilor de externe ar trebui să vizeze, în special, instrumentele şi posibilităţile de punere în aplicare de o manieră integrată a formatelor şi instrumentelor disponibile, astfel încât Uniunea Europeană să fie capabilă să ofere un răspuns mai eficient obiectivelor sale de promovare a păcii, stabilităţii şi prosperităţii în vecinătatea imediată.

Tot astăzi, Bogdan Aurescu a avut o convorbire telefonică cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg. Discuţia a oferit prilejul unui schimb de opinii cu privire la teme prioritare de pe agenda aliată, în perspectiva reuniunii miniştrilor de externe ai NATO, care va avea loc la începutul lunii decembrie 2020.

Printre subiectele abordate s-au numărat procesul de adaptare a NATO la provocările actuale de securitate, consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, avansarea dialogului şi cooperării cu partenerii din vecinătatea estică, angajamentele operaţionale în derulare, precum şi măsurile de creştere a rezilienţei aliate.

Secretarul General a mulţumit României pentru angajamentul activ în cadrul Alianţei şi contribuţiile substanţiale la NATO, inclusiv prin alocarea a 2% din PIB pentru apărare, participarea consistentă la misiuni şi operaţiile în derulare şi găzduirea sistemului de apărare anti-rachetă la Baza Militară de la Deveselu. Totodată, a exprimat apreciere pentru găzduirea de către România, împreună cu NATO, la 10 noiembrie, a Conferinţei anuale a NATO pe tema controlului armamentelor, dezarmării şi neproliferării armelor de distrugere în masă, care a fost deschisă de către Secretarul General şi de către ministrul Bogdan Aurescu.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a reiterat angajamentul ferm al ţării noastre faţă de Alianţă, determinarea de a contribui la îndeplinirea obiectivelor acesteia şi la continuarea procesului de adaptarea NATO la noile realităţi. Ministrul Aurescu a reamintit în cadrul discuţiei că în anul 2021 se vor aniversa 10 ani de la semnarea acordului dintre România şi SUA care a creat baza juridică pentru amplasarea sistemului de la Deveselu – Acordul între România şi SUA privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice, şeful diplomaţiei române propunând Secretarului General marcarea acestui moment important pentru România, SUA şi NATO.

Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat, în context, importanţa vitală a relaţiei transatlantice, exprimând convingerea că procesul în derulare privind consolidarea dimensiunii politice a Alianţei „NATO 2030” va contribui la creşterea coeziunii între aliaţi şi a eficienţei acţiunilor comune. Ministrul român al afacerilor externe a reiterat sprijinul pentru eforturile Secretarului General în acest sens, precum şi interesul României de a continua să se implice activ în acest proces. A evocat, în context, sprijinul României pentru consolidarea rolului UE în domeniul securităţii şi apărării în deplină complementaritate cu NATO şi fără duplicarea ineficientă a eforturilor, apreciind că pandemia de COVID-19 a scos în evidenţă importanţa consolidării rezilienţei strategice a UE.

Evocând complexitatea mediului de securitate actual şi dinamica sporită a evoluţiilor în plan regional şi internaţional, şeful diplomaţiei române a subliniat nevoia menţinerii în atenţia NATO a situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre, care este marcată de numeroase tensiuni şi intensificarea activităţilor militare. A apreciat că, în aceste condiţii, este necesară continuarea asigurării unei posturi aliate consolidate în regiune. A salutat, totodată, faptul că în cadrul reuniunii ministeriale a NATO de la începutul lunii decembrie va exista o dezbatere substanţială privind securitatea în regiunea Mării Negre, cu participarea miniştrilor de externe din Ucraina şi Georgia. În acest sens, Bogdan Aurescu a menţionat importanţa continuării angajării de către NATO a partenerilor din regiune, prin aprofundarea dialogului politic şi creşterea cooperării practice, pentru consolidarea capacităţilor de apărare şi a rezilienţei acestora.

În ceea ce priveşte angajamentele operaţionale ale NATO, ministrul român al afacerilor externe a confirmat angajamentul României de a continua să contribuie activ la operaţiile aliate. A subliniat totodată importanţa menţinerii unei coordonări strânse între aliaţi cu privire la prezenţa militară în diferite teatre, în special în Afganistan, deciziile referitoare la aceasta urmând să fie adoptate, ca şi până în prezent, pe baza evoluţiilor din teren, precum şi ţinând cont de responsabilitatea asigurării stabilităţii şi securităţii în acea ţară şi regiune.

Şeful diplomaţiei române a mai subliniat, în cadrul discuţiei, că asigurarea rezilienţei va rămâne o prioritate, la nivel naţional şi în cadru aliat, iar cooperarea strânsă între statele membre, pe baza lecţiilor desprinse până în prezent, va rămâne esenţială pentru a spori eficienţa răspunsurilor individuale şi colective la astfel de crize.