Reuniune de urgenţă a Consiliului JAI. UE vrea să consolideze controalele la frontiere în lupta împotriva ameninţării teroriste
0
Uniunea Europeană (UE) plănuieşte să-şi consolideze controalele la frontiera externă, atât prin verificări mai detaliate ale propriilor cetăţeni, cât şi ale celor din terţe ţări, potrivit unui proiect de declaraţie pe care DPA l-a văzut înaintea reuniunii de urgenţă de vineri.
Miniştrii Justiţiei şi Afacerilor Internelor (JAI) din statele UE se reunesc vineri la Bruxelles pentru a discuta mijloace de consolidare treptată a securităţii şi luptei împotriva terorismului, ca răspuns la atacurile de vinerea trecută din capitala Franţei, soldate cu 129 de morţi şi sute de răniţi, transmite Mediafax.
Gruparea islamistă Statul Islamic (SI) a revendicat responsabilitatea atacurilor, comise în parte de către cetăţeni francezi.
UE este îngrijorată de mult timp în legătură cu radicalizarea cetăţenilor europeni. Biroul european de poliţie (Europol) a anunţat că deţine informaţii despre aproximativ 2.000 din cei circa 5.000 de luptători străini jihadişti - europeni care au luptat alături de extremişti în Siria şi Irak.
Reglementările zonei Schengen de liberă circulaţie fără paşaport îngreunează identificarea acestor persoane, care au dreptul să călătorească nestingherite în interiorul UE şi care sunt supuse unor controale mai puţin riguroase decât persoane ce nu sunt cetăţeni ai Uniunii atunci când intră pe teritoriul blocului european.
În vederea remedierii acestei probleme, statele membre urmează să se pună vineri de acord să „implementeze imediat controale sistematice şi coordonate la frontierele externe, inclusiv persoanelor care se bucură de libertatea circulaţiei“, se arată în proiect, potrivit Mediafax.
Reglementările Schengen permit controale sistematice asupra cetăţenilor UE numai dacă aceştia prezintă un anumit profil de risc - de exemplu în cazul în care călători care sosesc din anumite locuri sunt consideraţi ca reprezentând o ameninţare.
Miniştrii JAI urmează să se angajeze totodată să efectueze „înregistrări sistematice, inclusiv amprentarea, tuturor migranţilor care intră în zona Schengen“, dar şi verificarea datelor personale ale acestora în bazele de date cu infractori şi terorişti cunoscuţi, potrivit proiectului.
Unul dintre presupuşii terorişti care a murit în atacurile de la Paris, vinerea trecută, ar fi pătruns pe teritoriul UE via Grecia, dându-se drept refugiat sirian.
Europa se confruntă cu cel mai important aflux de migranţi de la Al Doilea Război Mondial. Majoritatea soseşte pe mare, în Grecia. Această ţară - dar şi altele de pe ruta din Balcani a migraţiei - a fost depăşită de aceste sosiri, iar mulţi dintre migranţi şi-au continuat drumul către UE neînregistraţi.
Pe masa reuniunii de vineri se mai află, între alte măsuri, o consolidare a împărtăşirii informaţiilor cu privire ameninţări teroriste între capitalele UE, negocierea unui sistem la nivelul Uniunii de stocare a datelor pasagerilor zborurilor şi consolidarea eforturilor de închidere a canalelor de finanţare a terorismului.
Împărtăşirea informaţiilor
Miniştrii JAI urmează să „oblige statele membre“ să împărtăşească mai multe informaţii secrete cu statele vecine şi să coopereze mai bine în lupta împotriva criminalităţii şi terorismului, le-a spus eurodeputaţilor Christian Braun, ambasadorul Luxemburgului la UE. Ţara sa deţine preşedinţia semestrială a Uniunii.
Securitatea internă este o problemă predominant naţională, iar statele membre au ezitat, de obicei, să împărtăşească informaţii confidenţiale cu privire la suspecţi sau anchete.
Directorul Europol Rob Wainwright a avertizat joi că Europa se confruntă cu cea mai gravă ameninţare teroristă din ultimii peste zece ani şi a subliniat că împărtăşirea informaţiilor poate face diferenţa în „identificarea sau nu la timp a unei acţiuni teroriste planificate“.
„Ne confruntăm cu o organizaţie teroristă internaţională hotărâtă, plină de resurse, care este activă, acum, pe străzile Europei“, i-a avertizat Wainwright pe eurodeputaţi, subliniind că "sunt posibile noi atacuri".
El a comparat atacurile de vinerea trecută cu cele de la Mumbai, în 2008, când militanţi pakistanezi au ucis 166 de persoane în atacuri armate şi cu bombă în întregul oraş. „Realitatea a ceea ce s-a întâmplat la Mumbai atunci a sosit acum în Europa“, a apreciat directorul Europol.
Abdelhamid Abbaoud, presupusul organizator al atentatelor revenidcate de reţeaua teroristă Statul Islamic, a fost ucis în urma unei intervenţii a forţelor de ordine, miercuri dimineaţa, la Paris, în timp ce un al suspect, Salah Abdeslam, este căutat activ.
„Nu ştim“ cum Abaaoud a intrat în Franţa, a recunoscut premierul francez Manuel Valls. Parisul nu a primit „nici măcar una dintre informaţiile deţinute de ţări europene (…) care sugerau că ar fi putut sosi în Europa“, a dat asigurări ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve.
UE „trebuie să ia astăzi deciziile care se impun“ în lupta împotriva terorismului, a apreciat Bernard Cazeneuve, la Bruxelles.
„Dacă Europa nu îşi va asuma responsabilităţi, atunci sistemul Schengen va trebui pus în discuţie“, a insistat Manuel Valls.
Agenţie europeană de informaţii?
Comisarul european pentru afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a propus vineri crearea unei Agenţii europene de informaţii după atentatele de la Paris care au scos la lumină deficienţele în cooperarea între serviciile secrete, relatează AFP, citată de Agerpres.
„După atentatele de la Charlie Hebdo - din ianuarie, de la Paris - am propus - şi s-a realizat - crearea unui centru antiterorism în cadrul Europol“, agenţia europeană de cooperare poliţienească cu sediul la Haga, a reamintit comisarul la sosirea sa la o reuniune extraordinară a miniştrilor europeni de Interne şi de Justiţie.
„Dar cred că a venit timpul să facem un pas suplimentar şi să punem baza unei Agenţii europene de informaţii“, a pledat el. „Cooperarea noastră trebuie să se bazeze pe încredere şi eficienţă“, a subliniat Avramopoulos.
Crearea unei astfel de agenţii, un fel de FBI european, nu poate avea loc fără o schimbare a tratatelor, întrucât domeniul informaţiilor este prin excelenţă unul relevant pentru suveranitatea naţională, notează AFP, potrivit Agerpres.
Ministrul german de Interne Thomas de Maizière a reacţionat dur faţă de această idee.
„Nu ar trebui să ne irosim energia cu o Agenţie europeană de informaţii. Nu-mi pot imagina că putem să renunţăm la suveranitatea noastră naţională“, a reacţionat el, transmite Mediafax.
„Ar trebui mai degrabă să ne concentrăm asupra îmbunătăţirii schimbului de informaţii între instituţiile deja existente. Aici putem obţine un adevărat câştig de cauză în ceea ce priveşte securitatea“, este de părere ministrul german.