Reportaj CNN la Bucureşti, Chişinău şi Praga despre discriminarea refugiaţilor romi din Ucraina: Acuzaţii de rasism şi segregare instituţională

0
0
Refugiaţi de etnie romă într-un adăpost din Chişinău FOTO EPA-EFE
Refugiaţi de etnie romă într-un adăpost din Chişinău FOTO EPA-EFE

Războiul lansat de Rusia împotriva Ucrainei a stârnit un val uriaş de solidaritate în întreaga Europă, guvernele oferind ajutoare celor care fug de bombardamente. Potrivit ONU, 6,3 milioane de ucraineni şi-au găsit refugiu în străinătate. Însă această criză scoate la iveală un aspect neplăcut, şi anume că romii nu sunt bineveniţi, relatează CNN într-un amplu reportaj realizat la Praga, Bucureşti şi Chişinău.

În toate situaţiile prezentate de CNN, romii şi activiştii pentru drepturile acestei minorităţi se plâng de condiţiile de primire şi atitudinea gazdelor, dar autorităţile neagă reclamaţiile lor.

Reportajul CNN începe cu cazul Luizei Baloh, mamă a cinci copii care a plecat în martie din Dnipro, oraş din centrul Ucrainei, şi a ajuns la Praga, capitala Cehiei.

Ea spune că nu s-a simţit în siguranţă în centrul de detenţie reconvertit în loc de cazare pentru refugiaţi.

„Era ca într-o închisoare. Mi-a fost teamă acolo. Erau atât de mulţi oameni, mulţi oameni înfricoşători”, a declarat Luiza Baloh pentru CNN.

Activistul ceh Patrik Priesol susţine pentru postul american de televiziune că „refugiaţii romi sunt trimişi automat în spaţii de cazare anormale”.

„Nu mă tem să spun că asta echivalează cu rasism şi segregare instituţională”, continuă activistul, care conduce programul pentru Ucraina al Romorom, un ONG ceh axat pe drepturile comunităţii rome.

Poliţia cehă neagă aceste acuzaţii şi dă asigurări că etnia nu joacă un rol în procesul de aplicare al refugiaţilor: „Nu luăm în considerare etnia solicitanţilor, ci doar cetăţenia lor”, a subliniat Poliţia cehă într-un e-mail transmis CNN.

Simţindu-se abandonată, Luiza Baloh a căutat singură un alt loc în care să se considere în siguranţă. A ajuns în gara principală a Pragăi, alături de alte sute de refugiaţi, majoritatea romi. Însă această decizie i-a anulat şansa la un ajutor din partea autorităţilor. În cele din urmă, s-a dus într-o tabără improvizată de refugiaţi la periferia Pragăi, un loc în care autorităţile cehe trimit persoane despre care se spune că nu sunt eligibile pentru asistenţă.

Însă acvitiştii denunţă şi condiţiile de acolo, susţinând că sunt „absolut îngrozitoare”. „Peste tot era murdărie, erau excremente”, spune Nikol Hladikova, de la Centrul de Servicii Sociale din Praga.

În Bucureşti, jurnaliştii CNN au vorbit cu activistul Nicu Dumitru, de la organizaţia Aresel. În opinia lui Dumitru, criza refugiaţilor evidenţiază un anumit tip de ostilitate cu care romii încă se confruntă în Europa.

„A fi discriminatoriu împotriva persoanelor de culoare sau a homosexualilor devine din ce în ce mai puţin acceptabil în Europa sau cel puţin oamenii se abţin de la a face acest lucru în public. Nu este cazul romilor, probabil ultimul grup de oameni care este încă bine să fie discriminat în Europa”, apreciază el.

Activistul de la Aresel spune că asociaţia sa a primit informaţii despre multe cazuri de discriminare a romilor. În aprilie, un grup de refugiaţi romi aflat în tranzit spre Germania s-a plâns că li s-a refuzat mesele umanitare la un punct de ajutor din Bucureşti pe motiv că „mănâncă prea mult” şi „nu sunt ucraineni”.

ADRA, grupul responsabil de distribuirea mesele, a precizat pentru CNN că incidentul a fost scos din context şi a condus la ideea discriminării şi intoleranţei faţă de romi.

În plus, Centrul Municipal de Coordonare a Urgenţelor Bucureşti a explicat pentru CNN că furnizează ajutor umanitar „fără discriminare” şi că „nu a primit niciun raport de discriminare în acordarea ajutorului”.

La Chişinău, CNN prezintă cazul Lidiei Kalîşinko, originară din regiunea Odesa.

Femeia a stat, împreună cu fiica sa şi două nepoate, timp de trei luni într-o clădire părăsită a unei universităţi din capitala Republicii Moldova. Clădirea respectivă a fost transformată în adăpost pentru 100 de refugiaţi, majoritatea romi.

Un singur robinet de apă potabilă deserveşte întreaga clădire, iar duşurile au fost posibile abia după ce UNICEF a adus o unitate mobilă.

Şi totuşi, spune Lidia Kalîşinko, facilitatea a fost de puţin folos nepoatei ei care se deplasează cu ajutorul unui scaun cu rotile. „A făcut duş doar de patru ori de când a venit aici, pentru că este atât de greu să o duci acolo, sunt atât de multe trepte şi duşurile nu pot fi folosite de persoanele cu dizabilităţi”, explică ea.

Mediatoarea şi jurnalista de etnie romă Elena Sârbu s-a declarat îngrozită de o întâmplare produsă la un centru de refugiaţi din Chişinău. „Au cerut o ceaşcă de ceai, iar autorităţile moldoveneşti le-au spus să plece, acuzându-i că nu sunt refugiaţi”. Ea acuză autorităţile de la Chişinău de „ignoranţă”.

Centrul de Gestionare a Crizelor din Republica Moldova încearcă să îmbunătăţească condiţiile de la centrul refugiaţi deschis în clădirea universităţii, lucrând, de exemplu, pentru a o racorda la reţeaua de apă caldă. În schimb, organismul a negat segregarea intenţionată a refugiaţilor romi, spunând pentru CNN că aceştia au fost plasaţi într-un singur adăpost „pentru a evita destrămarea familiilor numeroase de etnici romi, care nu puteau fi separaţi în centre diferite de plasament”.

Centrul dă asigurări că „se consultă în mod constant cu refugiaţii romi cu privire la nevoile lor specifice” şi „impune măsuri pentru combaterea atitudinilor discriminatorii faţă de refugiaţi, în special grupul de romi”.

CNN precizează că plângeri de discriminare a romilor există şi alte trei ţări din regiune, şi anume Polonia, Slovacia şi Ungaria.

Mai multe - Europa

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite