Regat dezbinat? Ce trebuie să ştii despre referendumul Scoţiei pentru obţinerea independenţei
0
Prim-ministrul Scoţiei, Alex Salmond, îşi doreşte să ţină un referendum pentru obţinerea independenţei de Regatul Unit în toamna lui 2014, după mai bine de 300 de ani, iar un acord în acest sens a fost semnat de premierul britanic, la mijlocul lunii octombrie.
David Cameron se opune unei ruperi a uniunii, invocând că Marea Britanie este mai puternică în actuala formă, dar a semnat un acord care prevede organizarea în 2014 a unui referendum privind independenţa Scoţiei, sub presiunea lui Alex Salmond.
Sondajele de opinie relevă că doar 30-40% din scoţieni susţin independenţa, dar Salmond spune că doar astfel se va crea o Scoţie mai corectă şi mai prosperă.
Independenţa, dorită chiar după unificare
Campania pentru detaşarea Scoţiei a început, spune BBC, chiar de la unificarea cu Anglia, în 1707. La vremea aceea, percepţia era că Scoţia avea nevoie disperată de susţinere financiară, dar cei ce se opuneau campaniei au fost scandalizaţi de zvonurile cum că scoţienii care au semnat Actul Uniunii au fost mituiţi. Acest episod l-a determinat pe poetul scoţian Robert Burns să scrie: „Suntem cumpăraţi şi vânduţi pe aur englezesc. O aşa adunătură de tâlhari într-o naţiune!”
La mulţi ani după, în 1934, se înfiinţează Partidul Naţional Scoţian (SNP). După decenii de mărire şi decădere, acesta a câştigat primele alegeri în 2007, formând un guvern minoritar.
După ce în 1998 a devenit regiune semiautonomă, din 1999 Scoţia şi-a format şi un parlament, fiind o ocazie bună pentru SNP să lupte pentru independenţă. Premierul britanic de la acea vreme, Tony Blair, era conştient de avantajele pe care Parlamentul Scoţian le oferea SNP-ului. Aşa că prima sarcină a Parlamentului a fost să împiedice orice partid să aibă o majoritate reprezentativă.
Îşi doreşte Scoţia independenţa?
Este destul de greu de estimat, răspunde BBC. Expertul în sondaje John Curtice spune că „British Social Attitudes” este singurul care a pus aceeaşi întrebare despre preferinţele constituţionale. El spune că susţinerea independenţei oscilează între un sfert şi o treime din populaţie, cel mai recent rezultat fiind de 32%.
Un alt factor de luat în calcul ar fi numărul celor care votează cu SNP, dar care nu susţin independenţa. Unul dintre motivele pentru care oamenii au susţinut SNP la alegerile din 2011 este pentru că au vrut o alternativă la Partidul Laburist şi, în acelaşi timp, au vrut să pedepsească liberal-democraţii.
Mai sunt şi aceia care nu susţin independenţa, dar care au crezut că Alex Salmond este cel mai bun candidat pentru postul de prim-ministru, ştiind că au posibilitatea de a vota „nu” la referendum.
„Partidul Naţional Scoţian a reuşit, fără îndoială, să ofere ţării ceea ce populaţia descrie a fi o guvernare eficientă. Dar din 2007 până în prezent nu există nicio dovadă a unei creşteri pe termen lung privind sprijinul pentru independenţă“, a remarcat Curtice.
La alegerile parlamentare scoţiene din 1999 şi din 2003, planul laburiştilor de a speria oamenii care susţineau independenţa a funcţionat. Acum, se pare că publicul este mai puţin speriat şi, chiar dacă există sau nu majoritate pentru susţinerea independenţei, oamenii sunt mai dispuşi ca această dezbatere să fie supusă unui referendum, scrie BBC.
Mai sunt şi alţi factori care ar putea afecta susţinerea independenţei, de la reformele bugetare impuse de Marea Britanie, până la abilitatea Scoţiei de a reuşi ca naţiune în contextul politic global dominat de incertitudine.
Când se va ţine referendumul?
Nu s-a confirmat o dată precisă, deşi s-a discutat despre sfârşitul lunii octombrie, în 2014.
Oponenţii premierului Salmond sunt de părere că amânarea referendumului nu face decât să crească incertitudinea în Scoţia şi în economia ţării.
De cealaltă parte, premierul britanic, David Cameron, crede că un referendum timpuriu va creşte şansele ca Scoţia să rămână în Uniune. Dar dacă partidul, care are doar un reprezentant în Scoţia, va insista prea mult, riscă să atragă o susţinere mai mare pentru independenţă, atrag atenţia jurnaliştii de la BBC.
SNP are deja o majoritate în Parlamentul Scoţian. De ce nu se declară direct independenţa?
Naţionaliştii au crezut mereu că într-o problemă atât de importantă au nevoie întâi de susţinerea populaţiei într-un referendum. În plus, partidul mai are nevoie de acest mandat pentru a negocia un acord de independenţă cu guvernul britanic.
Ce se întâmplă în eventualitatea în care populaţia votează pro-independenţă
În cazul în care referendumul va avea un rezultat pozitiv vor începe discuţiile cu guvernul britanic pentru a stabili un acord constituţional. BBC susţine că este greu de spus cum vor funcţiona lucrurile, fiind vorba de ceva nou, dar este posibil ca drumul de la vot la punerea în practică a rezultatului să fie destul de lung din cauza numărului mare de probleme ce trebuie rezolvate.
Prima dintre ele ar fi apărarea, mai ales că armele nucleare ale Marii Britanii sunt în baza navală Faslane din Scoţia. O alta este că, cel puţin la început, o Scoţie independentă ar folosi ca monedă tot lira. Salmond poate că ar vrea să treacă la euro (tot în urma unui referendum şi în condiţii economice propice), dar aceasta nu este o variantă tocmai de luat în calcul în momentul de faţă.
S-a sugerat că o independenţă totală, în urma unui vot favorabil, ar putea fi obţinută abia în 2016, adică după doi ani de la referendum.
Ce se întâmplă dacă populaţia votează împotriva independenţei
În cazul unui vot negativ, SNP nu va mai fi principala forţă politică, estimează BBC. Alex Salmond a descris referendumul pentru independenţă ca un eveniment unic într-o generaţie. Toate partidele, indiferent că vorbim de cele unioniste sau pro-independenţă, vor să evite o situaţie asemănătoare cu cea din provincia canadiană, Quebec, unde dezbaterile pe seama unui referendum privind independenţa nu au condus la nimic.
De asemenea, este posibil ca după un astfel de rezultat dezbaterile să se concentreze din nou asupra obţinerii unei puteri mai mari pentru Parlamentul scoţian. În prezent, acesta deţine competenţe în educaţie, sănătare, mediu şi justiţie. Problemele care ţin de afaceri externe, energie, fiscalitate şi apărare rămân în sarcina Londrei.
Se încarcă comentariile...
