Referendum în Scoţia. Londra încearcă să-i pe scoţieni să rămână în Regatul Unit, oferindu-le mai multă autonomie

Scoţienii vor decide săptămâna viitoare dacă vor rămâne în Regatul Unit sau dacă vor un stat independent

Cu o săptămână înainte de referendumul pentru independenţa Scoţiei de Marea Britanie, guvernanţii de la Londra încearcă să-i convingă pe scoţieni să rămână în Regat, promiţându-le mai multă putere de decizie.

În eforturile de a nu pierde Scoţia, unde săptămâna viitoare se va desfăşura un referendum pentru independenţa regiunii de Marea Britanie, guvernanţii de la Londra pun acum de bunăvoie pe masa negocierilor o serie de concesii care, în urmă cu doar câţiva ani, păreau de neconceput. 

Oferta de îmbunare făcută de Londra Scoţiei a fost deschisă de ministrul britanic al Finanţelor, George Osborne, care a promis duminică mai multă autonomie pentru liderii scoţieni în ceea ce priveşte cadrul fiscal al regiunii şi chiar sectorul cheltuielilor publice – toate acestea în cazul în care, la 18 septembrie, scoţienii vor vota pentru rămânerea în uniunea din care fac parte de 300 de ani. 

Peste jumătate dintre scoţieni vor independenţa

Promisiunile vin însă abia în ultimul moment şi unul extrem de delicat – conform celor mai recente sondaje, peste 51% dintre scoţienii cu drept de vot se vor pronunţa în favoare ruperii de Regatul Unit, ceea ce ar reprezenta o problemă fără precedent pentru Londra şi în egală măsură şi pentru Uniunea Europeană, ale cărei tratate fundamentale nu prevăd o astfel de situaţie. Sondajul, realizat de un institut guvernamental britanic de sondare a opiniei publice, schimbă dramatic premisele referendumului, în contextul în care, până acum, tabăra unioniştilor era în avantaj. „Dacă oamenii aveau vreun dubiu cu privire la faptul că trebuie să iasă din case şi să voteze «NU», atunci de astăzi nu mai au niciun dubiu”, a declarat Osborne pentru postul public BBC. 

Ministrul Finanţelor a avut însă grijă să dubleze oferta privind sporirea autonomiei cu ameninţările prin care Londra a încercat până acum să-i convingă pe scoţieni să rămână în Regatul Unit. „A împărţi o monedă comună după separarea Scoţiei de Marea Britanie ar fi echivalent cu un cuplu care divorţează, dar îşi păstrează contul comun la bancă”, a avertizat Osborne. Guvernul de la Londra a afirmat clar că nu va permite scoţienilor să mai folosească lira sterlină dacă vor decide că vor independenţa de Marea Britanie. În plus, o Scoţie independentă ar fi, cel mai probabil, exclusă din Uniunea Europeană şi, în cel mai fericit caz, ar primi statut de stat candidat, ceea ce ar putea însemna câţiva ani până când regiunea va recăpăta calitatea deplină de stat comunitar. 

Lupta pentru Scoţia şi resursele sale a intrat pe ultima sută de metri, cu mai puţin de o lună până când locuitorii acesteia vor merge la urne pentru a decide dacă vor independenţa ţării de Marea Britanie sau dacă vor să rămână în Regatul Unit. Luni seară a avut loc şi ultima dezbatere politică pe această temă între Alex Salmond, actualul premier scoţian şi susţinător al separării de Marea Britanie, şi Alistair Darling, liderul coaliţiei unioniste Better Together („Mai bine împreună”). 

Confruntarea dintre Partidului Naţional Scoţian coaliţia unionistă este una strânsă, având în vedere că sondajele arată că aproximativ 11% din scoţieni încă nu ştiu cum vor vota. În plus, 700.000 de scoţieni care vor vota prin poştă au primit deja, luna trecută, buletinele de de vot. Acest segment, alături de nehotărâţi, s-ar putea dovedi cel care hotărăşte soarta Scoţiei.

Dezbaterea publică pentru independenţa Scoţiei s-a axat pe trei teme principale: sistemul public de sănătate, de care locuitorii Regatului sunt din ce în ce mai nemulţumiţi, rezervele de ţiţei şi gaze din largul coastelor Scoţiei, asupra cărora britanicii ridică pretenţii în eventualitatea secesiunii, şi moneda, având în vedere că Londra a anunţat clar că nu le va mai permite scoţienilor să folosească lira sterlină dacă ies din Regat.

Tratatele UE nu prevăd o astfel de situaţie

De cealaltă parte, susţinătorii independenţei contraatacă şi susţin că secesiunea de Marea Britanie este singura care poate garanta că scoţienii nu vor mai fi supuşi altor măsuri de austeritate. Mai mult, exact aşa cum extremiştii de dreapta au câştigat alegerile europarlamentare în Marea Britanie mizând pe nemulţumirea cetăţenilor faţă de „deciziile luate la Bruxelles“, naţionaliştii scoţieni pariază pe aceeaşi carte.

„Principalul risc pe care-l acceptăm dacă nu votăm pentru independenţă este că toate aceste decizii-cheie, care ne conturează viitorul, vor fi luate la Palatul Westminster (parlamentul britanic - n.r.) şi nu de noi, iar scoţienii rămân pe margine, plângându-se şi dorindu-şi ca lucrurile să fie altfel“, spune Nicola Sturgeon, vicepremier scoţian.

De cealaltă parte, unioniştii conduşi de Darling atrag atenţia că există probabilitatea ca economia scoţiană să intre în criză după secesiune, mai ales că aceasta ar atrage după sine şi ieşirea Scoţiei din Uniunea Europeană. În tratatele UE nu există prevederi pentru o astfel de situaţie, însă ţara nu ar putea deveni un al 29-lea membru doar prin referendum.