Războiul Rece se încheie şi în Grecia, la 30 de ani după căderea Zidului Berlinului. Noul premier: „Un cerc dureros se închide“

0
0
Kyriakos Mitsotakis, noul premier grec, salutându-si susţinătorii în faţa sediului partidului Noua Democraţie FOTO EPA-EFE
Kyriakos Mitsotakis, noul premier grec, salutându-si susţinătorii în faţa sediului partidului Noua Democraţie FOTO EPA-EFE

Eşecul guvernului Syriza, condus de de Alexis Tsipras, a însemnat o grea lovitură atât pentru mitul că toate problemele ţării ar fi rezolvate dacă stânga ar fi la putere, cât şi pentru povestea fluturată în mod tradiţional că Rusia este soluţia tuturor problemelor pentru greci.

Scrutinul anticipat declanşat de Alexis Tsipras după eşecul suferit de coaliţia sa de guvernare Syriza în alegerile europarlamentare de la sfârşitul lui mai este văzut ca având o miză mare decât celelalte desfăşurate până acum în Grecia după Al Doilea Război Mondial. Este interpretat ca o încheierea a Războiului Rece şi în Grecia, un ciclu istoric deschis de conflictul armat civil din anii 1946-1949

„Un cerc dureros se închide“, s-a felicitat duminică seara liderul partidului conservator Noua Democraţie, Kyriakos Mitsotakis, care a obţinut majoritatea absolută în noul Vouli, forul legislativ de la Atena.

Mitsotakis devine astfel primul premier al Greciei post-criză, o criză marcată de trei cure de austeritate în ultimii zece ani.

Dar, pe lângă această semnificaţie, publicaţia greacă Khatimerini mai atrage atenţia asupra unui aspect foarte important. Alegerile de duminică marchează cel mai probabil sfârşitul Războiului Rece în Grecia, la trei decenii de la căderea Zidului Berlinului. Potrivit Khatimerini, citată de Rador, Syriza nu a fost învinsă doar la urne, ci şi în conştiinţa grecilor, iar acest lucru ar putea închide un ciclu istoric deschis de Al Doilea Război Mondial şi de Războiul Civil (1946-1949), care a însemnat în esenţă o luptă între ideologiile de dreapta, susţinute de ţările occidentale, şi ideologiile de stânga, susţinute de ţările comuniste.

În urma înfrângerii facţiunii comuniste, care era foarte puternică şi foarte populară în timpul rezistenţei din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Grecia a rămas în sfera occidentală, dar o bună parte din mentalul ei colectiv a rămas profund ataşată ideologiei de stânga, exprimată, în afară de mişcările de centru stânga, şi de un Partid Comunist de factură leninist-stalinistă, dar şi de o stângă radicală, în stilul Syriza, mai modernă, egalitaristă, admiratoare a modelului lui Hugo Chavez, explică Khatimerini.

Syriza a venit la putere în ianuarie 2015, cu o retorică antioccidentală şi populistă pe fondul crizei datoriilor, dar, deşi a organizat un referendum pentru ieşirea Greciei din zona euro, liderul ei Alexis Tsipras a înţeles în cele din urmă consecinţele ruperii de Occident şi a acceptat condiţiile de salvare financiară impuse de creditorii internaţionale.

Chiar dacă a încercat să ducă ţara pe o altă cale agitând coşmaruri din trecut, Syriza a eşuat în acest demers. Iar, din septembrie 2015, a guvernat înţelegând necesitatea rămânerii Greciei în zona euro şi adaptării la lumea actuală pentru evitarea dezastrului.

Astfel, poate prima dată din 1974 încoace, anul instaurării democraţiei în Grecia, dezbaterea publică s-ar putea elibera de mitul că toate problemele ţării ar fi rezolvate dacă stânga ar fi la putere. Povestea că Rusia este soluţia tuturor problemelor pentru greci, care, de altfel, are adepţi în întregul spectru politic de la Atena, a suferit o lovitură grea. Dimpotrivă, colaborarea cu Uniunea Europeană, construcţia etalon a democraţiei liberale, s-a dovedit singurul mod de a salva ce se mai putea salva în vâltoarea crizei pentru ca Grecia să poată sta din nou pe picioarele ei. Eşecurile guvernului Syriza, nevoile şi lipsurile relevate de criză au contribuit la conştientizarea de către tot mai mulţi greci a necesităţii de a se veni cu soluţii şi nu cu poveşti despre patrioţi şi politicieni vânduţi străinilor, despre stânga cea bună şi dreapta cea rea.

După ce guvernarea Syriza a evidenţiat lipsa de soluţii din partea stângii, dar şi din partea retoricii antioccidentale, vine acum la putere Noua Democraţie. Conducerea dreptei este mandatată cu responsabilitatea de a fructifica acest teren propice apărut din ruinele sistemului politic. Şi anume, conştientizarea posibilităţilor, dar şi a slăbiciunilor Greciei, respingerea anchilozărilor ideologice şi nevoia găsirii de soluţii, afirmarea unor oameni serioşi în politică, indiferent de partid, şi colaborarea cu ei, comentează Khatimerini, preluată de Rador.

Clasat pe primul loc, cu 39,8% din voturile exprimate, Noua Democraţie urmează să deţină 158 din cele 300 de mandate ale Parlamentului grec. Cu 31,5% din voturile exprimate, Syriza va păstra doar 88 din cele 144 de mandate pe care le are în Legislativul în exerciţiu.

Cine este noul premier al Greciei

„Judecaţi-mă după CV, nu după nume“, cere noul lider politic de la Atena.

Kyriakos Mitsotakis depunand juramantul la Palatul Prezidential din Atena FOTO EPA-EFE

Mitsotakis depunând jurământul la Palatul Prezidenţial din Atena FOTO EPA-EFE

Poreclit „Kulis“, adică „Micul Kyriakos“, Kyriakos Mytsotakis, în vârstă de 51 de ani, este membru al unei dinastii politice. Tatăl său, Konstantinos, a fost premier al Greciei în perioada 1990-1993, iar sora sa, Dora Bakoyannis, a fost ministru de Externe şi primar al Atenei în anii 2000. Actualul primar al Atenei, Costas Bakoyannis, este nimeni altul decât nepotul său.

Este poreclit totodată „Macron al Greciei“, fiind considerat drept un reformator apropiat de mediile de afaceri.

A studiat la celebra universitate americană Harvard şi a lucrat pentru compania de consultanţă McKinsey, la Londra.

A intrat în politica greacă la începutul anilor 2000 şi conduce Noua Democraţie din ianuarie 2016. Este considerat un moderat în cadrul acestui partid, un partid care s-a poziţionat mai spre dreapta după pierderea puterii în 2015 şi pe fondul negocierilor cu privire la schimbarea numelui în cazul Macedoniei de Nord.

Îi place baschetul, are trei copii şi este căsătorit cu Mareva Grabowski, co-creatoare a unei mărci de haine de lux.

După alegeri, le-a promis grecilor „să redea mândria ţării“ şi să o ridice „la înălţimea speranţelor lor“.

„Vreau să văd din nou acest popor prosper, vreau să văd revenind copiii care au plecat“, a mai declarat liderul conservator.

Europa


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri