Războiul împotriva petrolierelor. Cum plănuiește Occidentul să sufoce comerțul cu petrol al Rusiei pe mare

Țările din G7 și Uniunea Europeană, au deschis discuții privind noi sancțiuni care să vizeze exporturile de petrol ale Rusiei. De pildă, au în vedere privarea petrolierelor rusești de accesarea asigurărilor și alte servicii maritime, relatează RBC Ucraina.

foto shutterstock

Reuters relata pe 5 decembrie că aproximativ 38% din exporturile de țiței ale Rusiei se fac cu ajutorul unor petroliere ce operează în cadrul legal occidental și, prin urmare, sunt obligate să respecte sancțiunile. Aceasta înseamnă că aceste nave transportă petrol rusesc la un preț sub plafon (în prezent sub 50 de dolari pe baril în țările europene).

În prezent, acestea pot intra în porturile europene, unde să beneficieze de întreținere tehnică, să obțină asigurare și să realimenteze. Or, potrivit unei noi propuneri de sancțiuni plafonarea prețurilor ar fi eliminată și acestor petroliere li s-ar interzice total accesul la servicii maritime în țările G7 și UE.

Reuters relatează că această nouă măsură este planificată să fie inclusă în al 20-lea pachet de sancțiuni, ce ar putea fi adoptat la începutul anului viitor.

Cât de importante sunt aceste servicii

Interdicțiile asupra serviciilor maritime în cazul petrolierelor care transportă petrol rusesc, indiferent de prețul acestuia, sunt continuarea logică a politicii de plafonare a prețurilor. Inițial, sancțiunile au vizat petrolul al cărui preț depășește plafonul și serviciile aferente acestuia; în prezent obiectivul este de a suspenda furnizarea de servicii indiferent de prețul petrolului,

„Nu are sens să tratăm o parte din petrolul rusesc ca fiind legal, întrucât se vinde mai ieftin decât plafonul de preț, iar o altă parte ca fiind ilegală”, spune Vladislav Vlasiuk, comisarul președintelui Ucrainei pentru politica de sancțiuni.

Acestea a adăugat că noile sancțiuni completează politica SUA, care au impus recent restricții dure asupra activelor externe ale companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil.

Petrolierele care transportă legal petrol rusesc prin Marea Baltică și Marea Neagră trebuie să asigure atât marfa cât și pentru nava în sine. Transportul maritimul pur și simplu nu funcționează fără asigurare, explică experții.

„Când un petrolier pleacă din Novorossiisk (un port rusesc la Marea Neagră — ed.) și intră în portul unei țări civilizate, prima întrebare va fi: «Unde este asigurarea voastră? Dacă intri și verși petrol, cine plătește?», spune Oleksandr Sirenko, analist la compania de consultanță NaftoRynok, explicând că o navă fără asigurare ar fi imediat întoarsă din drum și i s-ar refuza intrarea.

În prezent, aproximativ 90% din piața europeană de asigurări este controlată de grupul Lloyd's, cu sediul în Marea Britanie, dar și de companii olandeze. Acestea oferă asigurări pentru cisternele care transportă petrol și produse petroliere, explică expertul în energie Hennadii Riabtsev.

În cazul petrolierelor care operează în cadru legal, contractele cu aceste companii sunt esențiale. În plus, petrolierele pot intra în porturile europene pentru realimentare și anumite reparații. Prin urmare, noile sancțiuni ar da o lovitură grea transportului de petrol rusesc cu ajutorul flotei albe.

Pe de altă parte, aceste măsuri nu sperie companiile care transportă petrol rusesc în afara cadrului legal occidental. Flota din umbră ajută Rusia să exporte cea mai mare parte a petrolului său pe mare. La începutul lunii septembrie, firma de analiză S&P Global a raportat că flota globală din umbră este formată din 978 de petroliere, reprezentând 18,5% din flota mondială de petroliere.

Principalii utilizatori ai acestor nave sunt țările aflate sub sancțiuni- Rusia, Iranul și Venezuela. Analiștii S&P Global estimează că aproximativ jumătate din tonajul flotei globale din umbră este utilizat numai de Rusia (561 de nave) - ponderea ar  putea fi chiar mai mare, dat fiind că aproximativ o treime din aceste petroliere pot deservi mai multe țări.

Cum funcționează flota din umbră

În noiembrie, 75% din exporturile maritime de țiței ale Rusiei și 25% din exporturile de produse petroliere au fost gestionate de flota din umbră, potrivit datelor Institutului de Economie din Kiev, care studiază politica de sancțiuni. Pachetele anterioare de sancțiuni ale UE au adăugat în mod regulat pe listă alte zeci de astfel de petroliere, iar Ucraina a impus recent sancțiuni asupra a aproape 700 dintre acestea.

Petrolul rusesc transportat prin Marea Baltică și Marea Neagră este livrat în principal către India și Turcia, spune Yuliia Pavytska, șefa echipei de sancțiuni de la Institutul KSE.

Această flotă nu apelează la servicii de la companii de asigurări recunoscute; în schimb, lucrează cu jucători puțin cunoscuți pe piața asigurărilor. „În esență, acestea sunt niște entități offshore sau asiguratori elvețieni obscuri de care nimeni nu a auzit vreodată”, explică Riabtsev.

Flota din umbră are acces limitat la reparații, provizii alimentare și alte servicii. „ Acestor «pirați» nu le pasă. Nu au nevoie de aceste servicii (de la asigurători și companii de servicii recunoscute - ed.)”, adaugă Sirenko. „Fie nu intră deloc în porturile europene, fie o fac și plătesc în numerar. E greu de spus cum funcționează exact.”

Un alt aspect important este exportul de produse petroliere, care, în mod ciudat, este absent din discuțiile despre noile sancțiuni. Și cisternele care transportă motorină, păcură și alte produse rafinate rusești ar trebui să aibă interzis accesul la piața serviciilor din țările civilizate, nu doar navele care transportă țiței.

Oponenții noilor restricții

Noile sancțiuni în discuție sunt susținute de țările nordice care au acces la Marea Baltică, prin care tranzitează cea mai mare parte a flotei din umbră a Rusiei care transportă petrol.

Inițiativa este susținută de grupul celor opt țări nordice și baltice — Danemarca, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Finlanda, Suedia și Estonia, spune Vladyslav Vlasiuk. Regatul Unit, Germania, Franța și Olanda s-au pronunțat, de asemenea, în favoarea acesteia.

El adaugă că statele baltice încearcă de mult timp să restricționeze exporturile maritime ale Rusiei. Franța a oprit anterior un petrolier rusesc pe baza suspiciunii că dronele au fost lansate de pe această navă. Această țară va prezida G7 în 2026.

Irlanda, împreună cu Regatul Unit, a efectuat, de asemenea, supraveghere în ceea ce privește petrolierele rusești din umbră. În timpul unei vizite la Dublin la începutul lunii decembrie, Volodimir Zelenski a subliniat că numai în iulie, peste 450 de petroliere din flota rusească din umbră au trecut prin zona economică a Irlandei. „ Poziția SUA cu privire la această problemă este încă necunoscută ”, a declarat Vlasiuk într-un comentariu pentru RBC-Ucraina.

În timp ce națiunile maritime din nordul și vestul Europei susțin noile sancțiuni, unele state maritime din sud sunt beneficiarele exporturilor de hidrocarburi ale Rusiei. În raportul său, Reuters a menționat în mod explicit Grecia, Malta și Cipru.

„Grecia este menționată cel mai frecvent, deoarece companiile grecești sunt cei mai mari proprietari de petroliere”, adaugă Oleksandr Sirenko.

În iunie, Serviciul de Informații al Apărării din Ucraina a raportat că transferuri ilegale de petrol rusesc între nave aveau loc în largul coastelor Greciei și Ciprului. Acest fapt permite petrolierelor de tonaj mare să evite intrarea în porturi: acestea se opresc pe mare și transferă petrolul către nave mai mici, care apoi livrează încărcătura către terminale.

Grecia și alte țări pun la dispoziție nu doar petroliere, ci și propriile pavilioane, ceea ce reprezintă un serviciu valoros în transportul maritim. Atunci când o navă navighează sub pavilionul unei țări, aceasta se află sub jurisdicția acelei țări, care poate oferi, de exemplu, taxe și impozite mai mici.

„Acest lucru atrage contrapărți interesate de minimizarea costurilor de transport. Grecia, Malta și Cipru furnizează atât petrolierele, cât și pavilioanele”, comentează Hennadii Riabtsev.

Lobbyiștii din Grecia și din alte țări care beneficiază de exporturile de petrol pe cale maritimă ale Rusiei vor argumenta probabil că măsurile le vor afecta negativ economiile, în care sectorul maritim are o pondere semnificativă.

Posibile roade ale sancțiunilor

Pentru a evalua impactul noilor sancțiuni, ar trebui analizate mai întâi efectele celor existente. De la începutul lui 2022, exporturile Rusiei de petrol și produse petroliere au rămas mai mult sau mai puțin stabile la nivelul de 7-8 milioane de barili pe zi, conform datelor Școlii de Economie din Kiev.

Pe de altă parte, veniturile Rusiei din exporturile de petrol și produse petroliere au scăzut cu 27% din 2022, ajungând la aproape 160 de miliarde de dolari. În concluzie, sancțiunile au diminuat veniturile Rusiei din petrol, dar au avut un impact limitat asupra volumului exporturilor.

Asigurarea respectării plafonului de preț este extrem de dificilă, explică Riabtsev, întrucât UE nu are un cadru juridic adecvat pentru a opri, inspecta sau mai ales confisca un petrolier. Dincolo de unele cazuri izolate, oprirea unui petrolier în apele internaționale pune probleme juridice pentru europeni. „Nu există nicio bază juridică pentru a aplica aceste sancțiuni”, spune Riabtsev.

Dacă este anevoios să oprești și să inspectezi un petrolier pentru a verifica dacă respectă plafonul de preț, la fel de dificil este să identifici ce asigurători folosește armatorul. Totuși, expertul prezice că noile sancțiuni vor afecta veniturile Rusiei din exportul de petrol, deoarece orice complicație a logisticii și a serviciilor conexe duce la costuri mai mari, iar serviciile furnizate de asigurătorii din umbră sunt mai scumpe decât cele de pe piața albă.

Apoi, Rusia ar putea face disconturile mai mari la petrol pentru a menține interesul cumpărătorilor. Acestea au fost deja extinse în urma sancțiunilor americane împotriva Rosneft și Lukoil.

Eventuale sancțiuni vizând serviciile maritime nu va duce la creșterea prețurilor globale ale petrolului din cauza surplusului semnificativ al ofertei, spun experții. Yuliia Pavytska estimează că supraproducția globală de petrol va ajunge la 4 milioane de barili pe zi anul viitor (cu un consum de aproximativ 100 de milioane de barili pe zi).

„Aceasta înseamnă că piața are suficientă rezistență pentru a absorbi o pierdere parțială a volumelor rusești”, a spus ea, adăugând că Arabia Saudită este pregătită să umple rapid orice nișă eliberată.

Experții intervievați de RBC-Ucraina cred unanim că principalul risc după introducerea noilor sancțiuni va fi extinderea flotei din umbră, întrucât Rusia s-ar putea orienta complet către nave care operează în afara cadrului juridic occidental.

„Nici măcar o interdicție totală asupra serviciilor maritime nu este un panaceu... Nu rezolvă problema flotei din umbră - dimpotrivă, ar putea stimula chiar extinderea acesteia”, comentează Pavytska.

Pentru a evita acest risc, țările G7 și Uniunea Europeană ar trebui să depună eforturi maxime pentru a aplica sancțiunile existente — asigurând posibilitatea de a inspecta petrolierele, de a le confisca, de a aduce echipajele la țărm și chiar de a-i reține pe managerii responsabili. Doar instrumente reale de aplicare a sancțiunilor vor permite nu doar complicarea operațiunilor comerciale ale Rusiei, ci și limitarea reală a volumului exporturilor sale de hidrocarburi.