Războiul declaraţiilor Serbia - Kosovo ia amploare. „Deşi Bruxellesul vede care parte blochează progresul, nu ar spune niciodată acest lucru public”
0Lunga confruntare dintre Kosovo și Serbia cu privire la statutul enclavelor majoritar sârbe din nordul Kosovo pare pe cale să revină în actualitate, după ce liderii celor două țări şi-au intensificat retorica și acuzațiile reciproce în această săptămână.
După ce prim-ministrul din Kosovo, Albin Kurti, l-a acuzat de „iraționalitate”, „disperare” și de continuarea unei „campanii agresive pentru noi conflicte”, președintele sârb, Aleksandar Vučić , a ripostat dur: „Dacă iraționalitatea și agresiunea sunt pentru a avea alegeri democratice ... OK, multe mulțumiri pentru el”, scrie POLITICO.
Schimul de replici venit după ce liderului sârb a cerut, în această săptămână, noi alegeri municipale în nordul Kosovo, pentru a reduce tensiunile care au izbucnit în 2023, când comunitatea sârbă a boicotat în mare parte scrutinul.
Sârbii locali au dorit să își exprime nemulțumirea față de Pristina, însă mișcarea s-a întors împotriva lor atunci când candidații de etnie albaneză, reprezentând puțin peste 3% din electorat, au câștigat alegerile. În ciuda absenței unui mandat democratic clar, premierul Albin Kurti, un politician de stânga care a intrat în politică ca student protestatar, i-a încurajat pe kosovari să preia funcția și a trimis unități speciale de poliție pentru a-i proteja, declanșând o criză care a inflamat pasiunile de ambele părți ale frontierei.
De la începutul disputei, un polițist și trei bărbați înarmați sârbi au fost uciși în confruntări armate în partea de nord a țării, în septembrie anul trecut. În plus, zeci de soldați NATO au fost răniți în timpul protestelor ulterioare, în timp ce încercau să țină cele două părți la distanță.
În ciuda încercărilor repetate de a dezamorsa conflictul, Uniunea Europeană nu a reușit. Săptămâna aceasta, negociatorii UE au încercat din nou să reunească părțile la Bruxelles pentru o așa-numită reuniune trilaterală cu trimisul special al blocului pentru soluționarea conflictului, fostul ministru slovac de externe Miroslav Lajčák, însă acestea au refuzat.
Joi, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a invitat pe liderii din Balcani la un prânz de lucru la Bruxelles privind creșterea economică și integrarea regiunii în piața unică europeană. Deși au fost prezenţi, Albin Kurti și Aleksandar Vučić nu au luat cuvântul.
„Nu avem niciun fel de relație”, a declarat înainte de această întâlnire Aleksandar Vučić, pe care unii critici îl acuză de duplicitate, afirmând că, pe de o parte îi încurajează pe sârbii locali din Kosovo să opună rezistență, iar pe de altă parte, se victimizează atunci când Pristina reacționează.
Preşedintele sârb a insistat că nu are niciun interes să alimenteze flăcările, în ciuda faptului că guvernul său nici măcar nu recunoaște independența Kosovo, pe care o consideră încă o provincie renegată. Cu toate acestea, Serbia continuă să-i sprijine pesârbii care trăiesc în Kosovo, în special în domeniile sănătății și educației.
„Nu vreau să particip la o campanie anti-Kurti sau la o campanie ad-hominem împotriva nimănui”, a declarat Vučić, adăugând că liderii din Kosovo par să fie obsedați de el. „Dacă citiți ce spun ei în fiecare zi, este mereu Vučić, Vučić, Vučić”.
În ultima lună, guvernul condus de Albin Kurti a trimis forțe de poliție pentru a închide și a prelua clădirile care găzduiau instituții sârbe locale în orașe precum Mitrovica de Nord, Zubin Potok și Leposavić, o regiune cu o populație de aproximativ 80.000 de locuitori, majoritatea sârbi.
Aceste măsuri au provocat proteste și afirmații conform cărora guvernul din Kosovo este hotărât să „curețe etnic” sârbii din zonele în care aceștia sunt majoritari.
În timp ce premierul Albin Kurti afirmă că pune în aplicare Constituția Kosovo, care îi conferă putere asupra întregului teritoriu al țării, Serbia insistă să se respecte acordurile existente, inclusiv angajamentul din acordul de la Bruxelles, din aprilie 2013, de a înființa Asociația municipalităților sârbe, un organism politic care reprezintă minoritatea sârbă din Kosovo. În replică, guvernul kosovar a cerut redeschiderea podului de pe râul Ibar, un punct de trecere păzit de NATO care duce spre nordul țării, majoritar sârb.
„Chiar dacă oamenii de la Bruxelles văd care parte blochează progresul, ei nu ar spune niciodată acest lucru public”, a declarat preşedintele sârb pentru POLITICO, susținând că „UE și americanii sunt de acord cu noi”.
Se încarcă comentariile...
